BOUkr și BOaU: este posibilă unirea lor?
Criticii Sinodului de la Teofania susțin că acum BOUkr cu siguranță se va uni cu BOaU. Să analizăm situația și să facem niște pronosticuri.
După Sinodul Bisericii Ortodoxe Ucrainene de la Teofania, mun. Kiev, asupra Bisericii au început să cadă averse de acuzații de diverse "păcate". Unele dintre ele sunt destul de expresive. Anumite resurse și bloggeri "proorocesc" inevitabila unire a Bisericii Ortodoxe Ucrainene cu așa numita Biserică Ortodoxă a Ucrainei și apoi cu uniații. Ne propunem să analizăm situația și să clarificăm dacă există măcar unele temeiuri pentru astfel de pronosticuri. Înainte de orice argumente și analize, este necesar să înțelegem cu claritate de unde își iau începutul confesiunile ortodoxe ucrainene.
Cine și ce prezintă în Ortodoxia ucraineană
Biserica Ortodoxă Ucraineană (BOUkr) își are originile din anul 988, când sub conducerea Marelui Cneaz Vladimir celui Deopotrivă cu Apostolii a fost creată Mitropolia Kievului a Patriarhiei Constantinopolului. Adevărat, totuși există opinia că până în 1037 Mitropolia Kievului a fost subordonată Arhiepiscopiei autocefale de Ohrida, dar în cazul dat acest lucru nu este atât de important. În secolele următoare, Mitropolia Kievului a fost divizată și s-a reunit de mai multe ori. În a doua jumătate a secolului al XV-lea, diviziunea s-a consolidat definitiv, partea de nord-est a Mitropoliei a luat forma Bisericii Ruse autocefale, în timp ce partea de sud-vest a rămas în componența Patriarhiei Constantinopolului. În 1686, ea a fost transferată în sobordinea Bisericii Ruse, care până atunci primise recunoașterea ca patriarhie. În 1990, eparhiile care se aflau pe teritoriul Ucrainei (RSS Ucraineană la acea vreme) s-au transformat din exarhat în Biserica Ortodoxă Ucraineană, care și-a dobândit independența și suveranitatea, ceea ce a fost din nou confirmat și chiar într-un anumit mod extins la ședința Sinodul Bisericii Ortodoxe Ucrainene din 27 mai 2022.
Toți episcopii Bisericii Ortodoxe Ucrainene fără excepție sunt episcopi harici ai Bisericii lui Hristos și sunt recunoscuți ca atare de către toate Bisericile Autocefale fără excepție.
Toți episcopii Bisericii Ortodoxe Ucrainene fără excepție sunt episcopi harici ai Bisericii lui Hristos și sunt recunoscuți ca atare de către toate Bisericile Autocefale fără excepție.
Așa-zisa Biserică Ortodoxă Autocefală Ucraineană (BOAU) a fost înființată în 1921 prin decizia așa numitului Primului Sinod Ortodox Ucrainean. Acest eveniment nu a fost un Sinod Bisericesc, deoarece nu a existat nici un episcop printre participanții săi. Au participat 472 de delegați în total, inclusiv 64 de preoți și 17 diaconi. Guvernul sovietic, sub care au avut loc toate acestea, a aprobat evenimentul și nu a intervenit în cursul acestuia. Congresul a proclamat autocefalia, dar nu s-a găsit nici un episcop la acea vreme (nici în slujire, nici la pensie, nici măcar interzis în slujire) care să hirotonească episcopi pentru organizația religioasă creată.
Atunci participanții la congres, preoții și mirenii, au decis să-și numească un "episcop" – a fost ales Vasilii Lipkovski. Absurditatea evidentă a unei astfel de decizii se explică prin nivelul extrem de scăzut de conștiință ecleziastică a majorității participanților. Unul dintre liderii BOAU Vasilii Potienko își amintea mai târziu: "Nu există loc pentru a ascunde adevărul: participanții la sinod erau în mare parte oameni care cunoșteau prea puțin canoanele bisericești și tot felul de chestiuni misionare complicate". Putem doar să ne imaginăm nivelul de cateheză a delegaților acelui eveniment, pentru că fiecare om, având cea mai mică idee despre Ortodoxie, știe că este imposibil să se facă vreo sfințire fără un episcop, și cu atât mai mult o hirotonire a episcopului. În legătură cu o astfel de apariție creativă a "ierarhiei" BOAU, numele de "auto-sfințiți” a rămas ferm lipit de ei.
Ulterior, BOAU a fost supusă represiunilor pe teritoriul URSS și a supraviețuit doar în diaspora. Odată cu începutul așa-zisei perestroika, BOAU a fost legalizată în Ucraina și a existat până în 2018, când a devenit parte a nou createi Biserici Ortodoxe a Ucrainei (BOaU).
Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Kievului (BOU-PK) a fost înființată de așa numitul Sinod de unificare panucrainean al BOAU și "Bisericii Ortodoxe Ucrainene" în perioada 25-26 iunie 1992. "BOU" a fost reprezentată de persoane care la acea vreme nu mai aparțineau Bisericii Ortodoxe Ucrainene: Filaret Denisenko și Iakov Panciuk, ambii la acel moment erau deja caterisiți și lipsiți de toate gradele de preoție. Pe lângă ei, mai erau doi "episcopi" pe care Filaret și Iacov i-au "hirotonit" aflându-se în stare de excomunicare. La acest eveniment a fost anunțată unirea BOAU cu "BOU", în pofida faptului că conducătorul actual al BOAU "Patriarhul" Mstislav Skripnik, care locuia în SUA, nu a fost măcar notificat despre acest "Sinod". Când a aflat despre acest lucru, și-a declarat dezacordul categoric și a cerut tuturor susținătorilor săi să nu recunoască unificarea într-o singură structură – Patriarhia Kievului. În curând BOAU s-a retras din asociație, iar BOU-PK a rămas și a început să se dezvolte ca organizație religioasă independentă. Întreaga "ierarhie" a BOU-PK și-a luat începutul de la excomunicații Filaret Denisenko și Iakov Panciuk, precum și de la excomunicatul Andrii Horak, fostul episcop de Lvov și Drohobych, care s-a alăturat lor puțin mai târziu.
Nici BOAU, nici BOU-PK nu aveau episcopi legitimi, fapt care era recunoscut de absolut toate Bisericile Ortodoxe Autocefale.
Astfel, BOAU, nici BOU-PK nu aveau episcopi legitimi, fapt care era recunoscut de absolut toate Bisericile Ortodoxe Autocefale. La 15 decembrie 2018, din aceste două organizații a fost creată Biserica Ortodoxă a Ucrainei (BOaU), eveniment precedat de decizia Patriarhiei Constantinopolului de a-i "restabili în Biserică" pe Filaret Denisenko și conducătorul BOAU Macarie Maletici, împreună cu toți adepții lor. Pe lângă faptul că această decizie este ilegală în sine, Fanarul nu a făcut nimic pentru a rezolva problema lipsei episcopiei canonice în BOaU. Nici în taină, nici deschis, nimeni nu i-a "rehirotonit" pe arhiereii din BOaU, ceea ce înseamnă că BOaU nu are episcopi legitimi, pentru că ei absolut nu aveau de unde să apară.
Precondiții pentru negocieri
Pentru ca Biserica Ortodoxă Ucraineană să se poată angaja în orice fel de negocieri cu BOaU, acesta din urmă trebuie să dobândească episcopi hirotoniți de ierarhi canonici. Altfel, vom avea niște tratative între episcopi și mireni, iar subiectul acestor negocieri poate fi oricare – politica, fotbalul, dar nu unificarea bisericii.
Prin urmare, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ucrainene ținut în ziua de 27 mai 2022 a înaintat BOaU trei condiții pentru negocieri:
- Să înceteze procesul de acaparare a bisericilor și transferul forțat al parohiilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
- Să recunoască că statutul lor canonic, așa cum este fixat în "Statutul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei", nu este de fapt autocefal și mult inferior libertăților și posibilităților în realizarea activităților bisericești prevăzute în Statutul de administrare al Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
- Să rezolve problema canonicității ierarhiei BOaU, deoarece pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană, precum și pentru majoritatea Bisericilor Ortodoxe Autocefale, este destul de clar că în vederea recunoașterii canonicității ierarhiei BOaU este necesară restabilirea succesiunii apostolice a episcopilor săi.
Primele două condiții pot fi pur și simplu ignorate de BOaU. În ceea ce privește acaparările de biserici, ei pot pretinde că unii terți sunt angajați în raidurile bisericești, din proprie inițiativă. Apelul de a realiza inferioritatea statutului său nu este atât o condiție cât un indiciu că Tomosul BOaU nu a adus o autocefalie adevărată.
Pentru ca Biserica Ortodoxă Ucraineană să se poată angaja în orice fel de negocieri cu BOaU, acesta din urmă trebuie să dobândească episcopi hirotoniți de ierarhi canonici.
Cea mai importantă condiție este a treia: "să rezolve problema canonicității ierarhiei BOaU". În același timp, nu se spune nimic despre cum ar putea fi rezolvată această problemă. Pur și simplu se constată faptul că BOaU nu are o astfel de ierarhie, dar ar trebui să fie pentru a purta negocieri. Din câte se poate înțelege, Biserica Ortodoxă Ucraineană permite chiar "rehirotonirea" "episcopilor" BOaU de către Patriarhia Constantinopolului sau altă Biserică Autocefală. Acest lucru, desigur, nu va fi perfect din punct de vedere canonic, dar va permite totuși BOaU să rezolve problema "restabilirii succesiunii apostolice a episcopilor săi".
Reacția BOaU
Imediat după hotărârile Sinodului Bisericii Ortodoxe Ucrainene, a fost convocat un "sinod" de către BOaU, la care s-a precizat că se așteaptă detalii concrete de la Biserica Ortodoxă Ucraineană.
Oferim un citat de pe site-ul pomisna.info: "Din partea noastră, reafirmăm că un astfel de dialog trebuie să înceapă fără precondiții sau ultimatumuri. Așteptăm propuneri concrete de la cealaltă parte cu privire la primii pași în dialog și numirea responsabililor de dialog".
De aici se poate concluziona că deciziile Sinodului Bisericii Ortodoxe Ucrainene sunt considerate de Dumenko drept "ultimatumuri". Dar ce se înțelege prin "primii pași" și "numirea persoanelor responsabile"? Se pare că aceasta nu este altceva decât o propunere de revenire la dialogul dintre Biserica Ortodoxă Ucraineană și BOU-PK, care era pregătit în 2009 dar nu a început. Este foarte util să ne reamintim de acele evenimente pentru a înțelege ce se întâmplă în prezent.
În ziua 9 septembrie 2009, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainene a decis crearea unui grup de lucru pentru pregătirea unui dialog cu BOU-PK, iar pe 14 septembrie, un grup similar a fost creat de "Sinodul" BOU-PK. La 4 octombrie 2009 a avut loc o întâlnire a acestor două delegații în Lavra Peșterilor de la Kiev. Apropo, principalul organizator al întâlnirii a fost acum odiosul arhimandrit Chiril Govorun, care la acea vreme era conducătorul Departamentului pentru Relații Bisericești Externe al Bisericii Ortodoxe Ucrainene. La reuniune a fost semnat un protocol comun în care se menționa: "Să fie considerat pozitiv și încurajator faptul creării grupurilor de lucru pentru pregătirea dialogului. <...> Participanții la grupurile de lucru speră că un astfel de dialog fi început ca urmare a activităților lor".
De asemenea, reprezentanții Bisericii Ortodoxe Ucrainene și ai BOU-PK au elaborat o serie de propuneri pentru pregătirea dialogului, și anume:
- Organizarea de mese rotunde, conferințe, întâlniri, în care să fie implicați reprezentanți ai ambelor părți;
- stabilirea cooperării în probleme privind unificarea terminologiei ucrainene teologice și liturgice;
- organizarea de ședințe comune ale grupurilor de lucru, conducătorii grupurilor fiind însărcinați să stabilească datele și ordinea de zi a acestor ședințe.
Constatăm că dialogul a fost pregătit foarte concret și nu a prevăzut nicio precondiție. Adică Biserica Ortodoxă Ucraineană și BOU-PK erau atunci mult mai aproape de unificare decât sunt acum, dar nimeni din Biserica Ortodoxă Ucraineană nu a fost preocupat în mod deosebit de "zrada" (trădare în l.ucr. – trad.) și nu a acuzat ierarhia de dorința de a se alătura schismei. Adevărat, totul s-a limitat atunci doar cu o singură întâlnire, Chiril Govorun a plecat la Moscova pe 9 octombrie 2009 și și-a continuat activitățile bisericești în statutul de cleric al eparhiei Moscovei. Din câte se știe din surse deschise, el deține în continuare aceeași funcție.
În 2013, BOU-PK și-a desfășurat propriul "Sinod Local", la care a cerut Bisericii Ortodoxe Ucrainene să reia pregătirile pentru dialogul care începuse în 2009. Acest apel a rămas fără răspuns, dar doi ani mai târziu Biserica Ortodoxă Ucraineană a inițiat contacte cu BOAU. Pe 24 iunie 2015, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ucrainene a decis să demareze un dialog între Biserica Ortodoxă Ucraineană și BOAU și să înființeze o comisie specială.
Din nou, totul s-a terminat fără nici un rezultat. De ce – nimeni nu poate spune cu siguranță. Putem presupune că în procesul comunicării cu reprezentanții BOU-PK și ai BOAU, Biserica Ortodoxă Ucraineană a subliniat necesitatea hirotoniei canonice a "episcopilor", pas care a fost respins. Oricum ar fi, atât în 2009 cât și în 2015, Biserica Ortodoxă Ucraineană a fost mult mai aproape de dialogul cu alte confesiuni decât este acum, dar nimeni nu a acuzat ierarhia sa că ar fi gata să se unească cu schismaticii. Iar faptul că aceste acuzații se revarsă anume acum arată că "procurorii" se ghidează după alte motive decât cele pe care le declară.
"Soborul de unificare" al BOaU și refuzul Bisericii Ortodoxe Ucrainene de a se uni
În istoria recentă a Bisericilor din Ucrainei a existat un moment în care Biserica Ortodoxă Ucraineană s-ar fi putut uni cu schismaticii fără "multă zarvă". Este suficient să ne amintim de evenimentele din 2018 premergătoare Tomosului. Atunci conducătorul Fanarului a declarat că întregul episcopat al Biserici Ortodoxe Ucrainene sunt arhierei ai Bisericii Constantinopolului și le-a trimis invitații la "Soborul de Unificare", alături de membrii BOU-PK și BOAU.
Nu este greu de prezis ce s-ar fi putut întâmpla dacă Întâistătătorul și episcopii ar fi acceptat aceste invitații și ar fi venit la "Soborul" de la Sfânta Sofia din Kiev. Ar fi avut loc o absorbție totală de către Biserica Ortodoxă Ucraineană a structurilor BOU-PK și BOAU. Mitropolitul Onufrie ar fi fost ales conducător al BOaU pur și simplu pentru că numărul episcopilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene este de două ori mai mare decât "episcopatul" Patriarhiei Kievului și al Bisericii Ortodoxe Autocefale Ucrainene luat împreună. Astfel, Mitropolitul Onufrie urma să fie ales conducător al nou createi Biserici Ortodoxe a Ucrainei. Nu ar mai fi existat în prezent probleme cu autoritățile, nici acaparări de biserici, nici interdicții cu privire la Biserica Ortodoxă Ucraineană, nici tendințe de a prelua cu forța Lavra.
Dar ținem bine minte că Preafericitul Onufrie a trimis invitația sa înapoi la Fanar fără să o deschidă. Ceilalți episcopi au procedat la fel. Și trebuie să nu uităm de un alt moment important. Atunci când Poroșenko îi persecuta pe arhierei cu mâinile Serviciului de Securitate al Ucrainei. Aproape toți episcopii conducători au fost chemați la "conversații" în structurile locale de securitate a statului și forțați să vină la "Soborul de Unificare". Rezultatul a fost aproape egal cu zero – nimeni nu a mers la BOaU (cu excepția a doi "voluntari"). Concluzia este simplă: dacă Biserica Ortodoxă Ucraineană ar fi dorit cu adevărat să se unească cu BOaU, ar fi făcut-o mult mai devreme și în condiții mult mai favorabile.
Situația reală și pronosticuri pentru viitor
Este importantă propunerea de condiții pentru un dialog cu BOaU. Dar mult mai important este faptul că acești termeni sunt confirmați prin deciziile celei mai înalte autorități a Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Sinodul său. Acum nici Sfântul Sinod, nici măcar Sinodul Episcopilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene nu vor putea începe un dialog cu BOaU fără îndeplinirea acestor condiții, pentru că hotărârile Sinodului nu pot fi modificate de organele de rang inferior. Se poate spune că Sinodul Bisericii Ortodoxe Ucrainene a interzis atât Sinodului, cât și Sinodului Episcopilor și de fapt oricui să ducă un dialog cu BOaU până când Dumenko nu va îndeplini aceste condiții.
Într-un fel, ar fi mai corect să numim hotărârea Sinodului Bisericii Ortodoxe Ucrainene din 27 mai 2022 nu o invitație la dialog pentru BOaU, ci dimpotrivă, o decizie privind imposibilitatea unui astfel de dialog. Exact așa a înțeles apelul Serghei Petrovici (Epifanie) Dumenko, care pe 11 iunie 2022, într-un interviu acordat nv.ua, a spus că BOaU nu va fi niciodată de acord cu un dialog în condițiile înaintate de Biserica Ortodoxă Ucraineană. Un citat: "În ajunul Soborului lor (Sinodului Bisericii Ortodoxe Ucrainene din 27 mai 2022 – Red.), noi înșine am luat inițiativa să căutăm să începem un dialog, dar fără nicio condiție, și cu atât mai puțin cu ultimatumuri. Se părea că au răspuns, dar ne-au înaintat ultimatumuri cu care nu vom fi de acord niciodată, pentru că suntem o Biserică Ortodoxă Locală a Ucrainei recunoscută de toată lumea".
În caz de presiuni, Preafericitului Onufrie sau orice alt episcop își poate fundamenta refuzul de a se uni cu BOaU tocmai cu asta: "Nu pot încălca hotărârile Sinodului Bisericii Ortodoxe Ucrainene".
Așa este realitatea: BOaU nu va îndeplini niciodată cerințele Bisericii Ortodoxe Ucrainene și pentru a le anula va trebui convocat un nou Sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Acum, dacă autoritățile, oligarhii sau oricine altcineva fac presiuni asupra Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Preafericitului Onufrie sau orice alt episcop își poate fundamenta refuzul de a se uni cu BOaU tocmai cu asta: "Nu pot încălca hotărârile Sinodului Bisericii Ortodoxe Ucrainene".
Totuși, este posibil ca Biserica Ortodoxă Ucraineană să admită în continuare că Sinodul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei ar putea să fie de acord cu "rehirotonirea", deși cu un mic grad de probabilitate. De asemenea, nu se poate ignora faptul că unii "ierarhi" sau "preoți" ai BOaU pot începe un dialog, bineînțeles, după ce vor îndeplini cerința prealabilă a "restabilirii succesiunii apostolice".
Și în sfârșit, un pronostic. Având în vedere toate cele de mai sus, putem presupune că nu va avea loc nici unificarea și nici măcar negocieri în această materie. BOUkr și BOaU vor urma drumuri total diferite. Cel mai probabil este că Biserica Ortodoxă Ucraineană va urma calea mărturisirii, rămânând în credința ortodoxă și suportând cu răbdare atacurile diverșilor vrăjmași.
BOaU, în schimb, este de natură să meargă pe calea concilierii cu politica statului în domeniul LGBT, egalității de gen și altor pseudo-valori, așa cum se cuvine unei structuri care pretinde a fi "biserica de stat". De asemenea, putem presupune că BOaU se va uni cu greco-catolicii ucraineni, așa cum declară deschis reprezentanții săi. De exemplu, "mitropolitul" Mihail Zinkevici, care a spus că așteaptă un nou tomos pentru o "biserică" unită cu uniații. Cel mai probabil, această unificare nu va avea loc la nivel organizatoric, ci la nivel de servicii divine comune și declarații despre "unitatea euharistică" care nu vor schimba esența lucrurilor.
Astfel în Ucraina, la fel ca în secolul al XVII-lea, vor fi din nou două organizații religioase: cea uniată reprezentată de BGCU-BOaU, și cea ortodoxă reprezentată de Biserica Ortodoxă Ucraineană. Fiecare va alege cu cine va fi.