SUA, Fanarul și Ucraina: Ce va fi cu BOUkr dacă Trump va deveni președinte
Potrivit mai multor experți, Donald Trump poate deveni următorul președinte al Statelor Unite. La ce se pot aștepta credincioșii BOUkr dacă el iar va ajunge la putere?
După tentativa de asasinat a lui Donald Trump, experții politici din întreaga lume au început în să vorbească în unison că cel mai probabil Trump va obține victoria la viitoarele alegeri prezidențiale din SUA. La 15 iulie 2024, această teză a fost reafirmată de conducătorul Arhiepiscopiei grecești a Fanarului din SUA, Arhiepiscopul Elpidofor (Lambriniadis), care l-a susținut pe Donald Trump ca candidat la președinție. În timpul unui eveniment al campaniei preelectorale pentru Trump din Milwaukee, Arhiepiscopul Elpidofhor a urcat pe podium și a făcut o rugăciune pentru Donald Trump. Ce înseamnă aceasta pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană?
Fanarul și Biden
Pentru mulți, acțiunea arhiepiscopului Elpidofor a fost un semn al unei schimbări în politica Fanarului față de autoritățile americane. Nu cu mult timp în urmă, același arhiepiscop Elpidofor l-a susținut activ pe actualul președinte al Statelor Unite, Joseph Biden. Potrivit acestuia, "Greco-americanii au fost întotdeauna cei mai înfocați susținători ai lui (...Biden). Știu că în persoana președintelui Biden, Biserica noastră și elenismul își găsesc un prieten în Biroul Oval".
Între timp, patriarhul Constantinopolului Bartolomeu a vorbit despre prietenia sa cu președintele SUA, afirmând că Joe Biden este "un om bun și un mare prieten".
Bineînțeles, Biden a răspuns. De exemplu, l-a numit pe patriarhul Bartolomeu "asemenea lui Hristos". El a spus că Fanar poate apela la el pentru ajutor în orice problemă. Cel mai interesant este că cuvintele lui Biden nu au fost doar gesturi politicoase față de Fanar, ci aveau un temei solid. Patriarhul Bartolomeu a cerut ajutor, iar Departamentul de Stat a ajutat, cel puțin la rezolvarea problemelor lui Bartolomeu în Turcia.
Și acum, după atâția ani de cooperare fructuoasă, fanarioții din SUA fac o mișcare bruscă, sprijinindu-l pe adversarul lui Biden la viitoarele alegeri.
Pentru mulți, aceasta pare o trădare sau, cel puțin, o evadare dintr-o navă care se scufundă. Mai mult, având în vedere că Biden și Trump au opinii radical diferite asupra multor probleme (avortul, sprijinul LGBT, politica privind migranții și valorile tradiționale), analiștii spun că ar trebui să ne așteptăm la o schimbare în retorica fanarioților cu privire la aceste probleme.
Pentru noi, credincioșii Bisericii Ortodoxe Ucrainene, principala preocupare este dacă politica SUA față de persecuția Bisericii Ortodoxe Ucrainene de către autoritățile ucrainene se va schimba în favoarea Bisericii.
Fanarul și Trump
Știm cu toții că Biden l-a susținut deschis pe Dumenko și structura sa și, eventual, cu aprobarea sa tacită, autoritățile ucrainene au exercitat presiuni asupra Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
Pe de altă parte, BOaU a fost creată în timpul președinției lui Trump și este puțin probabil ca acesta să nu fi știut ce se întâmpla cu Biserica noastră imediat după ce Dumenko a primit Tomosul de la patriarhul Bartolomeu.
În ultimul timp însă, susținătorii lui Trump au declarat tot mai des că situația din domeniul religios al Ucrainei este revoltătoare. Se pot aminti declarațiile dure ale lui Tucker Carlson, pe care Trump îl considera un potențial vicepreședinte al SUA, și J.D. Vance, care a și devenit candidat la acest post.
De exemplu, Vance a spus că parlamentul ucrainean vrea să distrugă Biserica Ortodoxă Ucraineană, iar aceasta ar fi o rușine: "Rușinea noastră că nu am văzut apropierea acestui fapt. Rușinea noastră pentru inacțiune. Rușinea noastră pentru refuzul de a folosi miliardele de dolari pe care le trimitem Ucrainei ca pârghie pentru a asigura și garanta libertatea religioasă", a spus Vance destul de recent.
Deci, ce avem?
Pe de o parte, avem relații de lungă durată între Departamentul de Stat și Fanar. De exemplu, după întemeierea Republicii Turce în 1923, Fanarul s-a confruntat cu numeroase probleme, pe care Statele Unite au ajutat să le rezolve. În timpul Războiului Rece, SUA priveau Patriarhia Constantinopolului ca pe un potențial aliat în lupta împotriva influenței URSS în lumea ortodoxă.
În 2018, Patriarhul Bartolomeu a acordat Bisericii Ortodoxe a Ucrainei creată de politicieni Tomosul de autocefalie, iar administrația Trump și-a exprimat sprijinul pentru organizația lui Dumenko, care, din perspectiva Departamentului de Stat, face parte dintr-o strategie mai amplă de contracarare a "influenței ruse" în Ucraina și Europa de Est. De asemenea, trebuie remarcat faptul că diplomații americani din Ucraina și din alte țări au susținut BOaU sub pretextul "libertății religioase" și "dreptului comunităților religioase la auto-guvernare". Totuși, din anumite motive, aceste concepte nu s-au aplicat în raport cu Biserica Ortodoxă Ucraineană.
Pe de altă parte, susținând inițial crearea BOaU ca mijloc de contracarare a influenței ruse, după 2022, aliații lui Trump au început să critice atitudinea guvernului ucrainean față de Biserica Ortodoxă Ucraineană.
Deci, la ce ar trebui să se aștepte credincioșii Bisericii Ortodoxe Ucrainene?
Să încercăm să răspundem la această întrebare.
Pronosticuri privind soarta Bisericii Ortodoxe Ucrainene după o posibilă realegere a lui Trump
Dacă Donald Trump va câștiga la viitoarele alegeri, este probabil ca politica SUA cu privire la problema Bisericii Ucrainene să sufere modificări. Având în vedere istoria deciziilor imprevizibile ale lui Trump în politica externă și poziția sa cu privire la această problemă, sunt posibile mai multe scenarii (le vom prezenta în ordinea probabilității).
1. Creșterea presiunii SUA asupra autorităților ucrainene din cauza problemelor bisericești
Administrația realesă a lui Trump ar putea mări presiunea asupra Ucrainei pentru a susține drepturile Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Această presiune ar putea include eforturi diplomatice menite să asigure abținerea guvernului ucrainean de la acțiuni care ar putea fi percepute ca represive față de Biserica Ortodoxă Ucraineană. Mai ales că în ultimul timp tăcerea asupra persecuției Bisericii Ortodoxe Ucrainene a fost ruptă nu doar de jurnaliști și avocați, ci și de Departamentul de Stat, care a raportat încălcări ale drepturilor credincioșilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
2. Medierea SUA în "problema bisericiască" ucraineană.
Trump ar putea încerca să găsească un "compromis" între BOaU și BOUkr, căutând fie unificarea acestor structuri, fie cel puțin detensionarea relațiilor dintre ele. Asemenea eforturi ar putea fi văzute de anturajul lui Trump ca unele foarte promițătoare, deoarece vor spori imaginea lui de pacificator și se vor adăuga în vistiernița "realizărilor sale în politica externă".
3. Reevaluarea de către SUA a relațiilor cu Fanarul.
Este mai puțin probabil ca Trump să reevalueze relațiile SUA cu Patriarhia Ecumenică. Totuși, s-ar putea întâmpla ca în pofida sprijinului istoric pentru Fanar, administrația Trump să adopte o poziție mai pragmatică, concentrându-se pe interese geopolitice imediate (de exemplu, consolidarea legăturilor cu Rusia), mai degrabă decât pe alianțe de lungă durată. Este important de înțeles că SUA acționează întotdeauna în favoarea obiectivelor sale strategice, ceea ce înseamnă că cel mai mult s-ar putea întâmpla o răcire a relațiilor cu Fanarul, dar nu dizolvarea completă a acestora.
4. Continuarea sprijinului SUA pentru BOaU
Scenariul cel mai puțin probabil este că oficialii americani de vârf își vor continua sprijinul pentru BOaU. În pofida criticilor din anturajul său la adresa persecuției Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Trump va continua probabil să susțină BOaU ca contrabalansare pentru "influența rusă" în Ucraina. Adevărat rămâne faptul BOaU în prezent nu influențează absolut nimic. Acest proiect a eșuat în țara noastră și este puțin probabil că Departamentul de Stat o să depună eforturi pentru a-l reabilita. Prin urmare, venirea lui Trump la putere nu este în mare măsură în interesul lui Dumenko.
Concluzii
Relația dintre Fanar și SUA a fost modelată din considerente geopolitice și în urma unei interacțiuni complexe în cadrul lumii ortodoxe, pe care Departamentul de Stat și-a construit politica. Crearea BOaU, și cu atât mai mult,comportamentul reprezentanților săi în Ucraina, a arătat că a continua să joci pe aceste relații este un joc ingrat și duce la eșec. Această impresie a fost întărită de represiunile ulterioare împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care au dezvăluit inutilitatea politică a acestei abordări.
Putem presupune că pe măsură ce situația se dezvoltă, posibila realegere a lui Donald Trump poate duce la noi schimbări în politica SUA în ceea ce privește "problema bisericii ucrainene".
Totuși, este imposibil de spus cu certitudine ce strategie va alege Trump. Cel mai probabil, această strategie va depinde în mare măsură de anturajul viitorului Președinte. În opinia noastră, având în vedere tendințele și declarațiile deja făcute, putem vorbi despre o încercare a administrației Trump săreducă presiunea asupra Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
Cel puțin, anticipăm că SUA vor face totul pentru a da proceselor religioase care au loc în țara noastră cel puțin o aparență de legalitate și democrație. Cât de ușor se vor face lucrurile pentru credincioșii și clerul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, este greu de spus. Departamentul de Stat și Fanarul vor continua, fără îndoială, să coopereze într-o formă sau alta. Și aici, poziția Patriarhiei Constantinopolului este mai importantă decât poziția lui Trump și orice schimbare în această poziție pare foarte nesigură.
Ceea ce este evident, este că intersecția problemelor religioase și geopolitice va continua să joace un rol cheie în relația dintre Patriarhia Constantinopolului și SUA. Ar fi foarte bine dacă Fanarul ar evalua cu seriozitate roadele "lucrării" sale în Ucraina. Poate că atunci Patriarhia Constantinopolului ar înțelege că Tomosul nu a adus nimic bun poporului nostru.
