Ne va putea ajuta Comisia de la Veneția?

Pe 19 octombrie 2023, Rada Supremă a votat cu 267 de voturi adoptarea în primă lectură a proiectului de lege 8371 care vizează interzicerea activităților în Ucraina ale organizațiilor religioase cu centrul lor de guvernare în statul agresor. În pofida faptului că Biserica Ortodoxă Ucraineană nu are centrul său de guvernare în Rusia, proiectul de lege este îndreptat în mod special împotriva acesteia. Așa spun inițiatorii și susținătorii acestui proiect de lege în public, din nou în pofida faptului că Biserica Ortodoxă Ucraineană nu este menționată în proiect. Ce înseamnă adoptarea acestei legi în primă lectură am analizat în detaliu în articolul "Biserica Ortodoxă Ucraineană interzisă în prima lectură, ce urmează?", și esența acesteia – în articolul "Proiectul lui Șmyhal: Interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene în 4 mișcări".

După adoptarea proiectului de lege în prima lectură, au existat două variante de desfășurare a evenimentelor: o pauză lungă pentru a studia reacția comunității ucrainene și internaționale, sau adoptarea forțată în a doua și a treia lectură, a semnării acesteia de către Președinte și intrarea în vigoare. La început, totul mergea spre a doua variantă. Conducătorul adjunct al fracţiunii politice "Slujitorul Poporului", Ievhenia Kravciuk, a declarat într-un interviu pentru agenţia de presă Ukrinform că proiectul de lege nr. 8371, care prevede interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene, va fi luat în considerare în Rada Supremă în a doua lectură până la sfârșitul acestui an.

Dar reacția atât în ​​interiorul Ucrainei, cât mai ales în străinătate a fost atât de negativă încât acum prima variantă devine din ce în ce mai evidentă.

Pe 21 noiembrie 2023, un grup de deputați a trimis o scrisoare președintelui Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk, cerând ca acesta "să adreseze Comisiei de la Veneția cererea de a oferi o concluzie cu privire la conformitatea proiectului de lege "Cu privire la modificarea anumitor legi din Ucraina cu privire la activitățile organizațiilor religioase din Ucraina", numărul de înregistrare 8371 din 19.01.23, cu dreptul constituțional și internațional, standardele și valorile europene". Începând cu 27 noiembrie 2023, adresarea către președintele Radei Supreme a fost deja semnată de 53 de parlamentari.

Potrivit deputatului din partea partidului "Solidaritatea Europeană", Irina Herașcenko, această adresă a făcut imposibilă luarea în considerare a proiectului de lege nr. 8371 în a doua lectură înainte de sfârșitul anului 2023. Ea a mai subliniat că printre cei 53 de parlamentari care au semnat apelul către Stefanciuk sunt parlamentari din fracțiunea prezidențială "Slujitorul Poporului", iar adresa în sine este condiționată de "reacția internațională și critica proiectului de lege care vine din Occident și SUA".

Ce reprezintă Comisia de la Veneția?

Această comisie a fost înființată în 1990 în cadrul Consiliului Europei și are un nume oficial: "Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept". Neoficial, se numește Comisia de la Veneția, deoarece sesiunile sale au loc la Veneția. Un detaliu interesant: pe de o parte, activitatea Comisiei nu necesită participarea statelor membre ale Consiliului Europei, dar pe de altă parte, statele care nu sunt membre ale Consiliului Europei pot participa la lucrările Comisiei. Algeria, Brazilia, Israel, Kazahstan, Coreea de Sud, Mexicul, Peru, SUA, Tunisia, Chile și alte țări sunt membre ale Comisiei de la Veneția.

Comisia de la Veneția este un organism consultativ și se ocupă în primul rând de analizarea legilor și proiectelor de lege ale statelor participante pentru conformitatea acestora cu dreptul constituțional și internațional. Comisia este compusă din experți independenți care sunt specialiști autorizați în domeniul juridic menționat mai sus și au experiență în lucrul cu diverse instituții democratice. Fiecare țară participantă numește un expert în cadrul Comisiei, care nu reprezintă statul său, nu poate fi instruit de aceasta și acționează independent pe baza propriilor convingeri. Mandatul fiecărui membru al Comisiei de la Veneția este de 4 ani.

În prezent, un astfel de membru al Comisiei din partea Ucrainei este Serhii Golovatyi, care deține simultan și funcția de conducător adjunct al Curții Constituționale a Ucrainei. El a fost cel care, pe 27 decembrie 2022, s-a pronunțat asupra constituționalității legii lui Poroșenko privind redenumirea forțată a organizațiilor religioase, al cărei centru se află în țara agresor. Această împrejurare pune la îndoială independența sa, deoarece nu este clar cum poate fi un expert independent în timp ce este reprezentant al ramurii judiciare a statului său.  

Activitățile Comisiei s-au concentrat în principal pe respectarea standardelor democratice, sistemului electoral și protecția drepturilor minorităților. Caracterul consultativ al acestui organ nu implică faptul că deciziile sale trebuie puse în aplicare în mod obligatoriu, dar multe organe internaționale și europene sunt ghidate de constatările Comisiei de la Veneția în procesul de luare a deciziilor. Acest lucru este valabil mai ales atunci când un anumit stat negociază cu Uniunea Europeană sau cu alte organizații europene privind cooperarea, darămite aderarea.

În cazul Ucrainei, nerespectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția ar putea, fără exagerare, să coste refuzul de aderare la UE. Există deja mulți sceptici în UE cu privire la acest lucru. Guverne în Ungaria, Slovacia și acum Țările de Jos cred că țara noastră nu își are locul său în UE. Și să le oferi un motiv în plus pentru a reproșa Ucrainei că nu se conformează standardelor europene privind drepturile omului nu este cea mai înțeleaptă soluție.

Autoritățile ucrainene sunt foarte conștiente de acest lucru. Pe 26 noiembrie 2023, conducătorul fracțiunii Slujitorul Poporului din Rada Supremă, David Arahamia, a declarat că expertiza proiectului de lege privind interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene în Comisia de la Veneția este necesară pentru ca Ucraina să adere la UE.

"Având în vedere complexitatea căii de parcurs pentru deschiderea procedurii de negociere cu UE, este necesar să avem o garanție de 100% că acest lucru nu ne va fi pus pe cap ca o încălcare a drepturilor religioase. Prin urmare, decizia Comisiei de la Veneția este un lucru normal", a scris el într-un comentariu la publicarea fostului viceministru al politicii informaționale Dmytro Zolotuhin pe Facebook, în care acesta din urmă le-a reproșat parlamentarilor care au adresat cererea către R. Stefanciuk, lobby-ul intereselor "preoților moscoviți".

Importanța concluziilor Comisiei de la Veneția

David Arahamia poate fi corectat ușor: Ucraina nu are nevoie de o analiză de experți a proiectului de lege 8371 pentru a adera la UE, ci de o concluzie pozitivă a Comisiei de la Veneția, care este greu de imaginat, având în vedere conținutul evident discriminatoriu al acestui proiect de lege.

Totuși, ne-am grăbi dacă am afirma că Comisia de la Veneția va respinge fără echivoc proiectul de lege 8371. Este puțin probabil să îl aprobe, dar critica Comisiei de la Veneția poate fi atât de generală și blândă încât va permite statului nostru să continue să oprime legislativ Biserica Ortodoxă Ucraineană. De exemplu, în 2019 Comisia de la Veneția și-a publicat concluziile privind legea religioasă din Muntenegru. Aceste concluzii conțineau o critică atât de blândă la adresa acestei legi și niște recomandări atât de vagi pentru îmbunătățirea și clarificarea ei, încât autoritățile muntenegrene au putut să adopte această lege, conform căreia aproape toate proprietățile bisericești, inclusiv bisericile și mănăstirile, au fost luate de la Biserică. În acest caz, ortodocșii muntenegreni nu au fost ajutați de Comisia de la Veneția. Proprietatea a fost apărată prin numeroase proteste, slujbe și procesiuni, care au dus în cele din urmă la victoria forțelor de opoziție la alegerile parlamentare.

Un alt exemplu este confruntarea dintre Ucraina și Comisia de la Veneția cu privire la adoptarea unor amendamente la Legea Educației, Legea privind minoritățile naționale din Ucraina și Legea privind asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat, pe care mulți au numit-o o lege de ucrainizare totală.

Încă înainte de război, Comisia de la Veneția a recunoscut aceste proiecte de lege ca fiind discriminatorii, neconforme cu Constituția și obligațiile internaționale ale Ucrainei și care încalcă drepturile minorităților naționale. Comisia a propus o serie de modificări semnificative la aceste legi. În același timp, principalele instituții ale UE – Parlamentul European și Comisia Europeană – au cerut Ucrainei să țină cont de recomandările Comisiei de la Veneția în adoptarea legislației.

"Finalizarea reformei cadrului legal pentru minoritățile naționale, care este în prezent în curs de pregătire în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția și adoptarea unor mecanisme de implementare imediate și eficace", se arată într-un comunicat al Comisiei Europene. "Parlamentul European <...> solicită autorităților ucrainene să respecte pe deplin obligațiile lor internaționale și recomandările cuprinse în Avizul Comisiei de la Veneția nr. 960/2019, adică să respecte dreptul minorităților naționale în ceea ce privește dezvoltarea și folosirea liberă a limbii materne și să acționeze cu cel mai înalt grad de grijă și echilibru în ceea ce privește minoritățile naționale, limba lor și dreptul lor la educație", se arată în rezoluția Parlamentului European.

Dar, în pofida acestui fapt, Ucraina a adoptat aceste legi (sau mai degrabă modificări la legi), iar Volodimir Viatrovici a considerat concluziile Comisiei de la Veneția inadecvate la acea vreme. Acum îi numește pe membrii săi că sunt "pro-ruși" (cum să nu): "Nu aș spune că Comisia de la Veneția este anti-ucraineană, dar există un lobby pro-rus destul de puternic acolo, există pro-ruși. Acest lucru a fost dovedit de recomandările comisiei privind legea minorităților naționale".

Viatrovici are așteptări alarmante de la posibila expertiză a comisiei la proiectul de lege privind interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene: "Este posibil ca rezultatul să nu fie în favoarea noastră".

Concluzie

În general, ne putem aștepta la un efect pozitiv de la adresarea la Comisia de la Veneția. Bunul simț elementar ne sugerează că nu vor putea recunoaște proiectul de lege care interzice cea mai mare confesiune a Ucrainei ca fiind în conformitate cu Constituția și ideile Europei privind drepturile omului. De altfel, recomandările în ceea ce privește legislația minorităților naționale conțin o propunere interesantă – de a implica minoritățile naționale în elaborarea acestei legislații. Dacă autoritățile ucrainene ar fi dorit cu adevărat să apere Ucraina de influența reală a Bisericii Ortodoxe Ruse, ar fi implicat Biserica Ortodoxă Ucraineană în elaborarea deciziilor relevante. Dar se pare că nu există un astfel de scop – adevăratul scop este distrugerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene și crearea unei organizații religioase care să fie pe deplin sub controlul autorităților, pe care autoritățile să poată conta la momentele potrivite.

Dacă concluziile Comisiei de la Veneția vor fi negative, mult va depinde de cât de dură va fi formularea. Dacă va fi suficient de netă, este puțin probabil ca Rada Supremă să îndrăznească să adopte Legea 8371 așa cum este formulată ea acum.

În caz contrar, negocierile privind aderarea Ucrainei la UE pot deveni mult mai complicate. Și dacă Ucraina va adera la UE, vom putea să ne așteptăm ca disputele dintre credincioșii Bisericii Ortodoxe Ucrainene și oponenții lor să fie examinate în ultimă instanță în sistemul judiciar al UE, care va emite, cel mai probabil, hotărâri care nu vor fi pe placul autorităților ucrainene. Totuși, chiar și fără aderarea la UE, există posibilitatea de a face apel la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului și se pare că deciziile acestei instanțe în favoarea credincioșilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene sunt doar o chestiune de timp.

Varianta cea mai viabilă pentru moment este amânarea examinării acestui proiect de lege. În prezent au început procese politice interne foarte ambigue în Ucraina și nu este foarte rezonabil să le oferim criticilor guvernului actual argumente suplimentare pentru această critică.

Totuși, trebuie să nu uităm că în politică există o tehnică care poate fi numită "a vinde aer". Aplicată în situația noastră, această tehnică ar însemna că autoritățile pot oferi Bisericii Ortodoxe Ucrainene niște compromisuri în schimbul neadoptării legii de interzicere a Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care de fapt (cu un mare grad de probabilitate) nu va mai fi adoptată. Și aici vine vorba despre înțelepciunea clerului nostru de a nu cădea în această momeală și de a nu sacrifica interesele Bisericii.