Cine și ce se află în spatele incendierii mănăstirilor și a bisericilor

De la începutul anului 2020 tot mai des auzim despre incendii produse în bisericile și mănăstirile Bisericii Ortodoxe din Ucraina. Principala cauză este incendierea premeditată. În ultimele două săptămâni, rapoartele de incendiu se aseamănă cu rapoartele militare. Cine se află în spatele acestor incidente, de ce se întâmplă acest lucru anume acum și cum să reacționăm la toate acestea?

La 06 aprilie a.c. la Kiev a fost incendiată biserica în cinstea Icoanei Maicii Domnului de la Ierusalim. Probabil, a acționat un grup întreg de incendiatori.

La 12 aprilie 2020 a luat foc o clădire a mănăstirii Adormirea Maicii Domnului a Bisericii Ortodoxe Ucrainene din satul Lipki, raionul Goșeansk, regiunea Rivne.

Potrivit martorilor oculari, clădirea parohială a mănăstirii a luat foc în timpul liturghiei de sărbătoarea Întrării Domnului în Ierusalim. O clădire a ars complet, cealaltă – parțial. La locul incendiului a fost găsită o sticlă cu posibile urme ale unui amestec inflamabil.

Timpul pentru incendiere a fost ales premeditat: o sărdătoare împărătească, călugării participă la slujbă, ceea ce înseamnă că își vor da seama de  incendiu după ceva timp, care va fi suficient pentru ca focul să cuprindă întreaga clădire. Deci incendiul a fost organizat din timp.

La 15 aprilie 2020 biserica Cuvioasei Parascheva a ars în satul Lucavăț, raionull Vijnița, regiunea Cernăuți. Biserica veche de lemn a ars în întregime.

Serviciul de pompieri verifică cauzele incendiului, dar faptul că incendiul a avut loc noaptea duce la gândul unei incendieri intenționate.

La 21 aprilie 2020 în mănăstirea de maici în cinstea Sfântului Mucenc Haralampie din satul Gamalievka, raionul Șostka, regiunea Sumî, focul a distrus parțial chiliile monahale, sala de trapeze și mormântul hatmanului Zaporojan Ivan Skoropațkii, care se află în mănăstire.

Cauza oficială a incendiului nu a fost numită. Totuși în acest caz versiunea unei încendieri întenționate este dominantă.

La 24 aprilie 2020 a luat foc Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului din Odesa.

"În noaptea de 23 spre 24 aprilie în mănăstirea Adormirea Maicii Domnului din Odesa a avut loc un mare incendiu, potrivit versiunii preliminare, cauza a fost incendierea intenționată. A ars o clădire parohială cu suprafața de peste 600 de metri pătrați. Martorii afirmă că o persoana necunoscută a aruncat inițial sticle cu cocktailuri Molotov sub automobilele Toyota Hiace și VAZ-2107. Frații mănăstirii au reușit să stingă imediat focul cu ajutorul stingătoarelor de incediu". Acest mesaj se află pe pagina de Facebook a Eparhiei de Odesa. Ce este izbitor în el? Infractorul a încercat inițial să încendieze mașinile și a aruncat cocktailurile Molotov sub mașini, nu peste ele. Cel mai inflamabil loc la automobile sunt anvelopele. Dacă se aprind, este aproape imposibil să stingi mașina.

În câteva secunde, flacăra cuprinde întregul salon, apoi se produce exploziea rezervorului de gaz. Dacă automobilul se află în apropierea unor clădiri, flacăra trece asupra lor. Încendiatorul a țintit în anvelope, ceea ce înseamnă că știa ce face. Prin mila lui Dumnezeu călugării au reușit să stingă mașinile și niciunul dintre ei nu a decedat.

Toate aceste circumstanțe, și micul interval de timp între atacurile de incendiu ne permit să afirmăm că are loc o acțiune organizată și bine pregătită (de personal calificat). Cine se află în spatele acestui lucru, în linii generale, este clar – cel care urăște Biserica canonică și vrea ca Ea să nu mai existe în Ucraina.

Să facem o retrospectivă cu câțiva ani în urmă și să vedem care a fost situația cu incendierea sfintelor lăcașuri ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene în trecutul recent.

La 03 decembrie 2014, 27 ianuarie și 22 aprilie 2015, adică de trei ori la rând, infractorii au încercat să încedieze biserica în cinstea Icoanei Maicii Domnului "Bucuria celor întristați” din parcul Babii Iar. Într-o singură încercare, șase cocktailuri Molotov au fost aruncate în altar.

La 27 ianuarie 2015 au dat foc bisericii în cinstea Sfântului Mucenic Trifon din raionul Troieșcina din Kiev. Încendiatorul a lăsat o foaie volantă la locul crimei: "Să plece Patriarhia Moscovei de pă pământul Ucrainean".

• În 19 și 30 noiembrie 2015, atacatorii au jefuit și au dat foc Bisericii Sfânta Treime din sat. Rokitne, regiunea Rivne, în cinci locuri simultan.
• 5 ianuarie 2016 – incendierea bisericii în cinstea Icoanei Maicii Domnului "Înmuierea inimilor rele" și a Sfântului Ierarh Petru Movilă din Kiev.
• 22 februarie 2016 – incendierea bisericii în cinstea Icoanei Maicii Domnului "Liniștea necazurilor mele”, or.Nikolaev, Regiunea Lviv.
• 24 aprilie 2016 – o încercare de a da foc bisericii în cinstea Sf. Agapit al Pecerskului la Kiev. Raportul poliției – incendiere premeditată.
• La 26 august 2017 a ars Biserica Epifaniei din Nikolaev.
• 25 ianuarie 2018 – o încercare de a da foc mănăstirii Zeciuielii din Kiev. Iar în ajunul acestei încercări, radicalii din organizația naționalistă C14 au încercat să ia cu asaltă mănăstirea.
• În data de 3 februarie 2018 a ars biserica Sfântului Cneaz cel asemenea cu apostolii Vladimir din Lviv.
• 10 martie 2018 – incendierea Bisericii Schimbarea la Față a Mântuitorului din Kiev.

În contextul tuturor acestor incendii, la 13 februarie 2018 canalul ZIK a difuzat un program în care a fost prezent șeful de atunci al Departamentului Cultelor Andrei Iuraș și reprezentantul activiștilor radicali Dmitrii Reznicenko.

Ei au discutat despre incendiul Mănăstirii Zeciuelii din Kiev. Dialogul a fost foarte revelator.

Prezentatorul: Acum se încearcă elucidarea acestei probleme, așa cum red ei de cuviință. Cineva consideră că clădirile din apropierea ruinelor Bisericii Zeciuelii sunt biserica lui Dumnezeu, cineva consideră ca ele sunt ridicate ilegal, niște construcții temporare de tip FAM (formă arhitecturală mică, chioșc – n.r.), și încearcă să le dea foc. Cât de înțeleaptă și oare cât de echilibrată este această decizie?

Reznicenko: Vă adresați la mine ca la un reprezentant al părții care a încercat să le dea foc?

Prezentatorul: Nu, mă intereserază doar punctul Dvs. de vedere.

Reznicenko: Este singura variantă posibilă. Aici, Andrei [Iuraș] a spus corect că atunci când nu există mecanisme legislative care să limiteze activitățile unei organizații deschis ostile, natura, așa cum ați spus pe bună dreptate, nu tolerează pustietatea. Deci, dacă statul nu va lupta cu o organizație ostilă, acest lucru îl va face societatea.

Prezentatorul: Avem o linie de delimitare foarte fină aici. Cine stabilește dacă ea este ostilă sau nu este ostilă?

Reznicenko: Și aici, ca întotdeauna, avem nevoie de norme legislative, dar ele lipsesc. Prin urmare, așa cum se întâmplă întotdeauna în jocul liber al elementelor istorice, totul este determinat de fapt.

Din acest dialog rezultă:

• În primul rând, aprobarea incendierilor, atât din partea reprezentantului radicalilor, cât și din partea reprezentantului autorităților.
• În al doilea rând, declarația că Biserica Ortodoxă Ucraineană este o organizație inamică.
• În al treilea rând, lansarea unui apel real pentru continuarea acestor incendii.

Și ele, după cum vedem, au continuat. Faptul că forțele de ordine nu s-au grăbit să ancheteze atacurile asupra bisericilor, iar infractorii au fost lăsați nepedepsiți pentru crimele lor, a contribuit în mare măsură la continuarea incendierilor. Se știe că impunitatea generează infracțiuni noi. Prin aceasta s-ar fi dat un semnal că societatea aprobă astfel de activități.

În ultimii ani, politicieni de frunte și aproape toate resursele mass media au încercat să direcționeze opinia publică împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene, acuzând-o că este un organ al "țarii agresoare". Astăzi, subiectul confruntării cu Rusia a trecut în umbră după noul coronavirus. COVID-19 bate toate recordurile prin completarea spațiului informațional. Și este logic că acum se construiește opinia publică împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene în legătură cu acuzațiile de nerespectare a măsurilor de carantină impuse de stat.

La 16 aprilie 2020 organizația "Mass media pentru o alegere conștientă" a difuzat declarația: "Noi, reprezentanții mișcării media "Mass media pentru o alegere conștientă" și ai organizațiilor media publice din Ucraina, condamnăm apelul Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei Onufrie către enoriași să vină la slujba de Paști la biserică în timpul izbucnirii epidemiei de coronavirus. <...> Apreciem această declarație ca o încercare de diversiune împotriva poporului ucrainean".

Deși Preafericitul Mitropolit Onufrie nu a chemat enoriașii să vină la biserici, ci a spus doar că se vor săvârși slujbele de Paște.

Poliția nu s-a grăbit să cerceteze atacurile asupra bisericilor, iar infractorii au rămas nepedepsiți. Prin aceasta s-ar fi dat un semnal că societatea aprobă astfel de activități.

În ziua de Paște, la 19 aprilie 2020 Aider Mujdabaev, directorul adjunct al postului de televiziune ART din Crimeea, care locuiește în Kiev, a înregistrat un mesaj video în care a menționat: "Situația cu noul coronavirus a arătat că BOaU și BUGC au grijă de oameni, iar Biserica Ortodoxă Ucraineană este un focar al noului coronavirus în Ucraina. O Biserica a răului, Biserică criminală, care nu dă nici un ban pentru Ucraina ca stat, și nu-i socoate pe ucraineni ca popor".

Nu vom repeta amenințările înalților funcționari de a săpa drumurile de acces spre lăcașurile Bisericilor Ortodoxe Ucrainene, toți le cunosc. Toate acestea constituie baza ideologică a diferitelor acțiuni împotriva Bisericii, inclusiv și încendiile. Național-radicalii încurajați în acest fel vor putea să decidă că incendierea sfintelor lăcașuri ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene este o cauză bună, o contribuție în lupta împotriva noului coronavirusului, la fel cum înainte era o contribuție în lupta împotriva "țării agresoare".

Iar forma în care s-au înfăptuit incendiile în ultimele săptămâni ne face să ne îndoim de faptul că este vorba despre acțiunile unor exaltați care au auzit prea multe declarații false împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

Cea mai probabilă versiune pare să fie că toate acestea au fost realizate în mod intenționat, pentru a submina situația politică internă și a obține dividende politice: preluarea puterii sau schimbarea radicală a politicii de stat.

În prezent situația este destul de complicată: țara se află în carantină și cu groază se gândește ce se va întâmpla cu economia ei, câți oameni își vor pierde locurile de muncă și ce soartă ne așteaptă. La Cernobâl și în alte locuri ard pădurile. Încordarea psihologică din cauza fricii de noul coronavirus îi determină pe oameni să-și amenințe vecinii cu violență, odată ce-i suspectează de infecție.

În aceste circumstanțe sunt posibile unele acțiuni politice de scară largă, dar ele au nevoie de un catalizator prin care pot fi provocate tulburări în societate. Iar sfera religioasă, care este cea mai sensibilă în această privință, reprezintă o țintă comodă pentru asemenea provocări. Din nou, cum a fost cu puțini ani în urmă, în Ucraina se încearcă incitarea conflictelor și a confruntărilor interconfesionale. Se încearcă învrăjbirea oamenilor unul împotriva celuilalt, aprinderea sentimentului de ură.

Cea mai probabilă versiune pare să fie că toate acestea au fost realizate în mod intenționat, pentru a submina situația politică internă și a obține dividende politice: preluarea puterii sau schimbarea radicală a politicii de stat.

Iar cel mai important acum este să nu cedăm la aceste provocări. Să nu începem să ne răzbunăm sau să săvârșim linșare. Să nu permitem ca mânia și ura să domine în conștiința noastră. Este greu de înfăptuit, mai ales dacă incendiile în biserici vor continuă, iar ele cel mai probabil vor continua.

"Nu răsplătiţi nimănui răul cu rău. Purtaţi grijă de cele bune înaintea tuturor oamenilor. Dacă se poate, pe cât stă în puterea voastră, trăiţi în bună pace cu toţi oamenii. Nu vă răzbunaţi singuri, iubiţilor, ci lăsaţi loc mâniei (lui Dumnezeu), căci scris este: "A Mea este răzbunarea; Eu voi răsplăti, zice Domnul” (Rom. 12, 17-19).

Poliția, la rândul său, trebuie să realizeze că problema devine foarte serioasă, iar impunitatea infractorilor sau inacțiunea forțelor de ordine poate duce la consecințe foarte proaste pentru stat. Numai niște acțiuni rapide și eficiente pentru investigarea acestor infracțiuni și pedepsirea celor vinovați pot opri criminalitatea. Și societatea trebuie să ceară de la poliție să își îndeplinească pe deplin obligațiile în conformitate cu legea.

Și încă un moment. Da, poliția trebuie să cerceteze șirul de incendii a bisericilor și mănăstirilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene, dar datoria morală a fiecărei organizații religioase sau publice în această situație este să condamne public aceste crime cumplite. Declarațiile de acest gen sau, dimpotrivă, tăcerea, sunt un test al moralității și decenței elementare.