Starețul Gavriil din Karyes: "Studiați istoria și faceți concluzii"

- Geronda, Părintele Serafim ne-a pus o întrebare dificilă despre viața bisericească: ce s-ar întâmpla dacă coliviții* ( Κολλυβάδες) ar fi acum în viață, sau Cuviosul Paisie Aghioritul?

- Cum ar fi procedat Sfântul Paisie Aghioritul acum? Da, cunoaștem mărturiile de pe Muntele Athos, oamenii cu care vorbit încă sunt în viață. De exemplu, o să vă spun. Odată părintele Nicodim Pilates s-a dus la părintele Paisie și i-a spus: "Geronda, ești discutat ca ecumenist". Starețul Paisie s-a indignat: "Sunt ecumenist!?". Aceasta s-a întâmplat încă în Stavronikitа. Părintele Dositei mi-a spus mie, iar lui i-a spus părintele Nicodim Pilates însuși.

Ce ar face acum coliviții? Știți, acum este un timp foarte interesant. Au venit aceleași vremuri scandaloase ca și pe vremea coliviților. De fapt, este o epoca istorică foarte asemănătoare.

În general, puțini oameni știu despre coliviți. Și mulți nu știu că la vremea aceea părinții care s-au opus colivițilori au mers în vrăjmășia lor atât de departe încât au ucis câțiva oameni. Acest lucru, bineînțeles, nu este afișat. Și atunci coliviții s-au adunat în chilia Sfântului Nicodim Aghioritul. La această întâlnire au participat mulți dintre sfinții recent canonizați: Sfântul Nicodim Aghioritul, Sfântul Atanasie din Parium și alți duhovnici. Și au decis că din moment ce acest război sau dușmănie ajunsese deja la punctul de crimă, se întâmplă un lucru rău. Nu ne este frică pentru viețile noastre, suntem gata să le sacrificăm, dar pentru a preveni astfel de crime pe Athos, părăsim Sfântul Munte, au spus ei. Și au plecat.

Duhovnicii s-au stabilit în insulele Cyclades și au salvat multe insule de expansiunea catolică.

Istoria ne învață că omenește acest lucru nu a fost just, dar prin Providența lui Dumnezeu s-a dovedit că acest exil a fost de mare folos și a devenit o binecuvântare pentru poporul grec.

Așa că studiați epoca și faceți concluzii.

Sfântul nostru stareț Ambrozie a spus că în viitorul apropiat 2 milioane de greci vor pieri. Dar el nu a spus de ce. Ce ar putea fi, în afară de vaccină? Femeile își ucid copiii nenăscuți, iar celulele acestor copii uciși sunt folosite în vaccinuri – acesta este un mare păcat.

Da, acum ne simțim rău și va fi și mai rău dacă nu ne pocăim. Cheia a toate este pocăința. Dumnezeul nostru nu ne poate ierta cu forța, fără pocăința noastră. Este imposibil. Pentru a fi iertați, trebuie să ne manifestăm voința.

O să vă dau exemplul ninivitenilor, locuitorii cețății Ninive, care au devenit un exemplu pentru întreaga lume antică. S-au pocăit sincer cu toată cetatea, și-au impus un post și chiar au impus vitele să postească. Și ce le-a răspuns Dumnezeu la aceasta? Desigur, i-a iertat și nu a distrus cetatea.

Și iată ce vă mai spun. Dumnezeu spune în Evanghelie: "Orice pom este cunoscut după rod". Un pom rău nu poate aduce roade bune. Omul este cunoscut în același mod. Spune-mi, dacă ești om al lui Dumnezeu, pentru că dăm libertate chiar și animalelor, de ce forțezi la vaccinare? Mă dai afară de la servici și nici măcar nu contează pentru tine că aș putea să mă sinucid? Acesta este un om al lui Dumnezeu care face asta?

Țineți minte – Dumnezeu nu ne va mântui fără pocăință.

Și vă voi aminti de un pasaj din Scriptură. Când Dumnezeu S-a pogorât pe pământ înainte de potop, El a spus: "Duhul Meu nu va rămâne în oamenii aceștia, pentru că ei sunt trup". Ce înseamnă "sunt trup"? Aceasta înseamnă că ei au devenit numai trup, și-au pierdut duhul. Dacă Dumnezeu atunci a spus asemenea cuvinte, ce ar spune El acum despre noi, despre societatea noastră înnebunită?

Locuitorii din Sodoma și Gomora, pe care Dumnezeu i-a ars de pa fața pământului ca pe niște insecte, nu erau doar atei, ci extrem de atei. Sodomiții au comis păcate groaznice, dar nu le-au legitimat. Iar noi acum legitimăm păcatul. Ceva asemănător nu s-a întâmplat niciodată în istoria omenirii.

Pe baza materialelor de pe Portalul Informațional al Muntelui Athos

* Coliviții sunt reprezentanții mișcării apărute în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în rândul călugărilor athoniți împotriva inovațiilor nejustificate și pentru restabilirea practicii tradiționale a vieții duhovnicești.