Apocalipsa se amână: o privire duhovnicească asupra coronavirusului
Coronavirusul acum îngrijorează întreaga planetă. Există însă lucruri mult mai importante ca pericolul virusului, de care nu trebuie să uităm.
Toate relele vor trece. Pentru că totuşi Hristos a Înviat! Deci, în cele din urmă vom ieși din acest tunel pământesc la Lumina lui Dumnezeu. Iar bucuria primăverii de care ne-a lipsit virusul va reveni cu siguranță din nou. Încă ne vom îmbăta de aroma pătrunzătoare a florilor, vom auzi ciripitul păsărilor, vom simți mirosul ierbii verzi și mireasma fericirii revărsată de o mână generoasă și bună. Încă vom simți căldură în inimă și bucurie în sufletul nostru. Toate amintirile noastre bune, luminoase și pure pe care le purtăm în suflet se vor trezi și vor deveni realitate.
Va deveni realitate refrenul vestitului cântec pentru copii: întotdeauna să fie soare, cerul senin şi mama alături. Cred în asta. Cred că Dumnezeul meu este Tatăl meu, iar numele Lui este Dragoste. Dragostea Lui este cu atât mai puternică decât dragostea mamei, în măsura în care Dumnezeu este mai presus decât omul. Va veni timpul și vom înțelege de ce a fost îngăduită această suferință. Vom fi extrem de recunoscători lui Dumnezeu pentru ea, deoarece în acest fel El ne-a pregătit pentru bucuria veșnică. Dar deocamdată trebuie să avem răbdare. Pentru că numai "cel ce va răbda până la sfârşit, se va mântui" (Matei 24:13).
Dar sunt sigur de un lucru– în orice circumstanţe, chiar și sub ameninţarea cu moartea, creștinul nu trebuie să refuze Potirul cu Sângele și Trupul Domnului.
Răbdarea este un proces important în pregătirea noastră. Acum răsună numeroase apeluri care sunt foarte corecte din punct de vedere al siguranței pentru sănătate. Dar sunt sigur de un lucru – în orice circumstanţe, chiar și sub ameninţarea cu moartea, creștinul nu trebuie să refuze Potirul cu Sângele și Trupul Domnului. Pentru că numai în el este Viața Veșnică.
Dumnezeu a poruncit trupului nostru să se întoarcă pe pământul din care a fost creat. În scara timpului cosmic, orice om îşi trăiește pe această planetă singura sa zi de viață. Nu este atât de important din câte unități de ani constă această zi. Nu are nici o însemnătate. Dar infinitul lui Dumnezeu îl absorbim prin Biserică. Nu trebuie să-ţi fie frică atât de mult de virus, cât să nu-L pierzi cumva pe Dumnezeu în faţa fricii de moarte. Acum, de fapt, are loc o testare a credinței noastre. Ce va predomina în noi – frica animalică sau credința în Providența lui Dumnezeu?
Trebuie să înțelegem că Providența lui Dumnezeu nu dă nici o garanție pentru sănătatea noastră. De fapt, putem muri, inclusiv din cauza virusului. Dar, în orice caz, trebuie să murim într-o anumită zi. Dar este mai bine să mori cu Hristos în suflet și în trup decât să trăiești ca o frunză tremurândă, de teamă să te apropii de Potirul cu Sfintele Daruri.
Este important pentru noi să învățăm să acceptăm moartea ca un fapt inevitabil și să continuăm să-L urmăm pe Hristos. Poate că aceasta este lecția pe care Dumnezeu ne propune să o învățăm acum. Dacă duhul nostru nu va domni peste sufletul și trupul nostru, vom rămâne doar nişte animale sociale într-o carapace umană. Dar, deoarece Dumnezeu ne oferă să ocupăm locul îngerilor căzuți, va trebui să învățăm să trăim ca îngerii.
Este important pentru noi să învățăm să acceptăm moartea ca un fapt inevitabil și să continuăm să-L urmăm pe Hristos. Poate că aceasta este lecția pe care Dumnezeu ne propune să o învățăm acum.
Biblia ne învață că a existat cândva un război în Ceruri. Şi îngerii luminii conduși de Arhanghelul Mihail s-au luptat cu forțele demonice. Nu știu cu ce au riscat îngerii în acest război. Dar a fost un oarecare risc, altfel nu s-ar fi numit război. Şi noi trebuie să învățăm să ne asumăm anumite riscuri, adică să facem o alegere corectă din punct de vedere duhovnicesc, oricât de înfricoșătoare ar putea fi această alegere pentru noi. De fapt, pe această alegere dreaptă se bazează vitejia oricărui martir.
În academiile militare moderne zeci de prelegeri sunt dedicate studierii metodelor de influență psihologică asupra inamicului în timpul ostilităților. Principiul repetării, încrederea în sursa de informații, activarea proceselor psihice de percepție, recurgerea la sugestie și așa mai departe – toate aceste subiecte sunt studiate serios și cu profesionalism. Sarcina armei informaţionale este să atragă atenția, să câștige încrederea, să strecure în mintea inamicului îndoiala, frica și să se semene panica.
Cu aceleași metode luptă împotriva noastră și forțele diavolești. Nu simțiţi cum vă lovește inima o poveste de groază de pe Internet? Și din acestă cauză în suflet prinde rădăcini confuzia, frica, deznădejdea. Închideți aceste portaluri.
Depărtați privirea voastră de la întunericul prăpastiei. Lăsați să pătrundă doar lumina în ferestrele sufletului vostru.
F. Nietzsche a avut dreptate când a scris: "Cel care luptă cu monștrii trebuie să fie atent ca el însuși să nu devină un monstru. Și dacă privești mult timp în întunericul prăpastiei, și întunericul te privește din adâncime". Depărtați privirea voastră de la întunericul prăpastiei. Lăsați să pătrundă doar lumina în ferestrele sufletului vostru.
În loc ca să absorbi în tine rezultatul fobiei informaționale, este mai bine să fii atent la miracolul trezirii primăverii. Ascultați cântecul de nuntă a pițigoilor. Aruncați o privire mai atentă la copacii care se trezesc la viață și încep să înflorească. Gândiţi-vă că Dumnezeu a pregătit pentru noi împărăția Sa.
Bucuraţi-vă de ceea ce Dumnezeu ne-a dat pentru fericire astăzi și să aveţi nădejde în ceea ce ne-a pregătit pentru viitor. Folosiţi perioada de carantină cu beneficii duhovnicești. Acordați atenție copiilor, părinților. Bucurați-vă de ocazia că aveți posibilitate să discutați pe tihnă. Amintiți-vă de cuvintele lui Solomon și spuneți fricii voastre: "Totul va trece, şi acest lucru va trece".
Spuneţi sufletului vostru: "Nu contează dacă sunt viu sau mort, sunt în trup sau am ieșit din el. Doar un lucru este important – sunt cu Dumnezeu sau fără El". Și când forțele malefice din nou vor răsuci în faţa ochilor imagini teribile despre realitățile vieții moderne, întoarceți-vă ochii spre Hristos și întrebați-L: "Doamne, dar aceasta ce este?". Și veți auzi de la El răspunsul: "Dar ce ai tu? Tu urmează Mie" (Ioan 21:22).
