Mesajul celor trei despre ecologie: ce sau pe cine salvăm?

Trei lideri religioși, poziționându-se ca lideri ai Bisericilor catolică, ortodoxă și anglicană, au publicat un document în care s-au adresat la întreaga lume cu apelul de salvare a naturii. Ce concluzii putem face din apariția acestui mesaj și totodată din conținutul acestuia?

Mesajul a apărut în ajunul Conferinței ONU pentru schimbările climaterice, care va avea loc în noiembrie 2021 la Glasgow, Scoția. Conferința promite să fie reprezentativă – se așteaptă că vor participa delegații din 196 de țări, precum și reprezentanți ai business-ului și experți în probleme climaterice. Astfel de reuniuni climaterice nu au mai avut loc din 2015. La summitul de la Glasgow se planifică luarea unor decizii foarte conceptuale care vor influența nu numai economia țărilor lumii, dar și sfera lor socială, politica internă și externă. Boris Johnson, prim-ministrul Marii Britanii care găzduiește summit-ul, a declarat: "La Summitul COP26 de la Glasgow care va avea loc în luna noiembrie, trebuie ca toate celelalte țări să urmeze inițiativa Regatului Unit și să se angajeze în atingerea emisiilor nule de carbon până la mijlocul secolului".

În traducere într-o limbă clară, acest lucru înseamnă că țările care nu pot îndeplini acest lucru (care vor constitui o majoritate absolută) vor fi supuse diferitor sancțiuni și în cele din urmă își vor pierde suveranitatea, sau mai bine zis rămășițele acesteia. Deja în viitorul foarte apropiat, mărfurile a căror proces de producție va avea așa-numita "amprentă de carbon" vor fi supuse unor taxe sporite. O astfel de politică va ucide și mai mult economiile țărilor care nu vor putea investi sume uriașe de bani în așa-numita "economie verde". Fără să mai luăm în considerare faptul că numai puternicii acestei lumi vor determina cine are o "economie verde" și cine – o "economie murdară". Fără a intra în detaliile modului în care factorul antropogen influențează asupra schimbărilor climaterice, vom spune doar că metodele prin care se propune păstrarea ecologiei (cu o necesitate necondiționată de conservare a naturii) duc fără echivoc la afirmarea globalizării și la concentrarea puterii din lume în mâinile unui mic grup de oameni. Și oricine care a citit cartea Apocalipsei înțelege perfect unde duc aceste procese. Este greu de le prevenit, dar fiecare lider politic sau religios poate decide dacă va participa sau nu la ele. Liderii Fanarului, Vaticanului și Anglicanismului au decis să participe.

Metodele prin care se propune păstrarea ecologiei duc fără echivoc la afirmarea globalizării și la concentrarea puterii din lume în mâinile unui mic grup de oameni. Și oricine care a citit cartea Apocalipsei înțelege perfect unde duc aceste procese.

Papa este conducătorul catolicilor, Welby – al anglicanilor. Conducătorul cui este patriarhul Bartolomeu?

Având în vedere cine sunt autorii mesajului, este logic să ne punem întrebarea: în ce postură a semnat fiecare participant acest mesaj? Papa Francisc este conducătorul Bisericii Catolice din întreaga lume, Arhiepiscopul de Canterbury Justin Welby este liderul Bisericii Anglicane, dar care este statutul Patriarhului Bartolomeu? Pur formal, el este conducătorul uneia dintre cele 14 Biserici Ortodoxe Autocefale recunoscute în întreaga lume. Dar el se poziționează ca liderul întregii Ortodoxii, și se pare că participarea la semnarea mesajului la egalitate cu cei care sunt  cu adevărat lideri ai confesiunlor lor este un alt mod de a-și afirma imaginea de "papa ortodox" în fața comunității internaționale.

Trebuie notat faptul că poziționarea Patriarhiei Constantinopolului ca structură care reprezintă întreaga Ortodoxie este susținută activ de instituția politică americană. Astfel, la inaugurarea președintelui american D. Biden în 21 ianuarie 2021, serviciul de presă de la Casa Albă a anunțat că conducătorul Arhiepiscopiei Americane a Fanarului arhiepiscopul Elpidofor (Lambriniadis) "va reprezenta creștinismul ortodox și va înălța rugăciuni în numele credincioșilor Statelor Unite".

Ce lipsește în mesaj

Înainte de a analiza conținutul mesajului, trebuie să fim atenți la ceea ce lipsește în el. Și îi lipsește cel mai important lucru – înțelegerea Evanghelică despre lume, păcat și spre ce ar trebui să fie îndreptate eforturile fiecărui om și ale Bisericii în ansamblu. Domnul Hristos a dat o poruncă universală pentru rezolvarea tuturor problemelor din toate timpurile: "Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă" (Matei 6:33). Dacă omul, societatea și umanitatea în ansamblu încep să caute Împărăția lui Dumnezeu, toate celelalte probleme: financiare, sociale, economice și altele se rezolvă într-un mod natural, parcă de la sine. Dar dacă începem să încercăm mai întâi să rezolvăm problemele cotidiene pământești și lăsăm Împărăția lui Dumnezeu în afara parantezelor, atunci pierdem Împărăția și problemele noastre nu se rezolvă. Acest lucru este confirmat de întreaga istorie a omenirii.

Și s-ar părea că liderii organizațiilor religioase care se numesc creștini, ar trebui în mesajul lor să cheme oamenii să se întoarcă la Dumnezeu, să depună mărturie despre Hristos și că numai Hristos este salvatorul lumii, că numai El poate salva umanitatea și prin aceasta - întregul univers. Dar nu există nimic din toate acestea în mesaj. Liderii organizațiilor religioase nu spun nimic despre cauza profundă a tuturor cataclismelor – păcătoșenia omului, și că numai lupta cu păcatul este singura modalitate eficientă de a salva atât omul și natura. Nu se spune nimic despre Hristos care a venit pe pământ și și-a dat viața pentru mântuirea oamenilor. Da, putem spune că liderii politici care vor fi la conferința de la Glasgow pot fi reprezentanți ai altor religii, sau chiar necredincioși, putem spune că subiectul lui Hristos și misiunea Sa mântuitoare pe pământ nu este la modă acum. Dar oare nu despre aceasta ar trebui să vorbească liderii creștini acum? Nu s-au împlinit cuvintele Evangheliei în acest caz: "...Căci de cel ce se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, în neamul acesta desfrânat şi păcătos, şi Fiul Omului Se va ruşina de el, când va veni întru slava Tatălui său cu sfinţii îngeri" (Marcu 8:38)?

Ce se conține în mesaj

Mesajul constă dintr-un preambul și trei capitole mici. În preambul, trei lideri religioși au menționat coronavirusul ca un factor care determină omenirea să se gândească la propria vulnerabilitate și ce poate face pentru a se proteja. Una dintre cărțile Vechiului Testament, și anume cartea profetului Iona, vorbește despre ceea ce au făcut locuitorii din Ninive pentru a preveni distrugerea orașului lor: "Şi a ajuns vestea până la regele Ninivei. Acesta s-a sculat de pe tronul său, şi-a lepădat veşmântul lui cel scump, s-a acoperit cu sac şi s-a culcat în cenuşă.  Apoi, din porunca regelui şi a dregătorilor săi, s-au strigat şi s-au zis acestea: Oamenii şi animalele, vitele mari şi mici să nu mănânce nimic, să nu pască şi nici să bea apă; Iar oamenii să se îmbrace cu sac şi către Dumnezeu să strige din toată puterea şi fiecare să se întoarcă de pe calea lui cea rea şi de la nedreptatea pe care o săvârşesc mâinile lui; Poate că Dumnezeu Se va întoarce şi Se va milostivi şi va ţine în loc iuţimea mâniei Lui ca să nu pierim!" (Iona 3:6-9).

Iată ce ne oferă conducătorii Fanarului, Vaticanului și al Anglicanismului: "De aceea, în calitate de lideri ai Bisericilor noastre, facem apel către toți, indiferent de viziunea lor asupra lumii și religie, să asculte vocea tânguitoare a Pământului și a oamenilor sărmani, să-și analizeze comportamentul și să-și asume angajamentul de a lucra pentru binele Pământului pe care ni l-a dat Dumnezeu".

Apoi vine primul capitol, intitulat "Importanța dezvoltării stabile", în care liderii religioși descriu paradigma economiei umane actuale ca un furt de resurse de la generațiile viitoare. Acesta este într-adevăr un fapt trist și trebuie să se ia măsuri în acest sens. Dar nu știm de ce ei citează trei pilde Evanghelice ca bază a raționamentului lor: despre bogatul cel nebun (Luca 12:13-21), despre fiul risipitor (Luca 15:11-32) și despre casa construită pe piatră (Mat. 7, 24-27) și afirmă că "aceste pilde ne invită să acceptăm o perspectivă mai largă și să cunoaștem locul nostru în istoria mai largă a omenirii".

În tradiția patristică, pildele Evanghelice menționate în mesaj nu au fost niciodată înțelese în contextul activității de gospodărie a omului pe pământ.

Dar în tradiția patristică, pildele Evanghelice menționate în mesaj nu au fost niciodată înțelese în contextul activității de gospodărie a omului pe pământ. Pilda omului bogat care a adunat o recoltă atât de mare încât nu a putut să o depoziteze în hambarele sale este înțeleasă în mesaj ca o critică a supraproducției, când sunt produse mai multe bunuri decât este necesar pentru consum. Evanghelia vorbește despre nemilostivirea omului bogat și încrederea sa în bogăția adunată. "Bogatul orbit nu s-a gândit la Dumnezeu, la veșnicie, la frații săi săraci; s-a gândit doar la el însuși, s-a gândit dezastruos pentru sine, pentru că uitase de scopul sufletului și i-a destinat, în visul său, o nesfârșită înrobire față de trup" (Sf. Ignatie Briancianinov).

Înțelesul pildei fiului risipitor, conform mesajului, este prezentat ca un regret pentru moșia risipită a tatălui. În Evanghelie însă fiul cel mare a fost cel care a pus accentul pe acest moment, și el nu s-a bucurat de întoarcerea fratelui său. Dar Tatăl, prin care se înțelege Dumnezeu, îi dedică toată atenția fiului care a revenit. Pentru el este important fiul și nu proprietatea pe care a risipit-o. Pilda fiului risipitor este o parabolă a pocăinței, nu degeaba ea se citește într-una dintre săptămânile pregătitoare pentru Postul Mare. Dar cei trei lideri religioși o înțeleg diferit. "Știm și despre fiul risipitor care ia moștenirea de la tatăl său, o risipește și în cele din urmă rabdă foame", se spune în mesajul.

Și în cele din urmă, cuvintele lui Hristos din Predica de pe munte despre construirea casei pe piatră sunt înțelese astfel: "Suntem avertizați cu privire la luarea deciziilor pe termen scurt și variantele aparent ieftine pentru a construi pe nisip, în loc să construim pe o stâncă casa noastră comună care va rezista în fața furtunilor". Nu, Mântuitorul nu ne avertizează despre "luarea unor decizii pe termen scurt", ci că pentru mântuirea sufletului nu este suficient doar să ascultăm cuvintele lui Hristos, dar să le și îndeplinim: "De aceea, oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi la îndeplineşte asemăna-se-va bărbatului înţelept care a clădit casa lui pe stâncă" (Mat. 7:24). "Ce este o casă nefăcută mână? – Ea este sufletul credincioșilor iubitori de Dumnezeu. Căci este ridicată de înțeleptul Ziditor Iisus Hristos, (bazată) pe piatră, pe Domnul Însuși, pe Cuvântul Său dătător de viață, pe Puterea lui Dumnezeu, pe Duhul Sfânt" (Sf. Macarie cel Mare).

Al doilea capitol din mesaj este intitulat "Influența asupra oamenilor care trăiesc în sărăcie" și se reduce la faptul că schimbările climaterice negative afectează cel mai grav țările cele mai sărace. "Dar ne confruntăm și cu o nedreptate profundă: oamenii care au suferit cele mai catastrofale consecințe ale acestor abuzuri sunt cei mai săraci de pe această planetă și poartă cea mai mică responsabilitate pentru provocarea lor", citim în mesaj. De asemenea, aici se mai spune că generația noastră trăiește de fapt în datoria generațiilor următoare. Acest lucru este adevărat, dar care este rețeta propusă de cei trei lideri religioși? Poate că aceasta este pocăință și întoarcerea la Dumnezeu? Poate că acesta este refuzul de a promova mișcarea LGBT, libertatea la avort și eutanasiere și revenirea la morala tradițională? Poate că aceasta este lupta cu patimile conform învățăturii patristice? Nimic asemănător! Se propune stabilirea unui echilibru între beneficiile pe termen scurt și cele pe termen lung: "Auzim de la tinerii care înțeleg că viitorul lor este în pericol. De dragul lor trebuie să facem o alegere, trebuie să alegem ce să mâncăm, să călătorim, să cheltuim, să investim și să trăim diferit, gândindu-ne nu numai la interesul și beneficiile imediate, dar și la beneficiile viitoare".

Dacă primele două capitole ar putea fi numite parte motivațională, ce de-a treia și ultima parte este de natură rezolutivă sau un apel la acțiune. Poartă titlul "Un apel la cooperare". Chintesența acestui capitol poate fi exprimată prin următoarele cuvinte: "Fiecare dintre noi aparte trebuie să își asume responsabilitatea pentru modul în care folosim resursele. Această cale necesită o cooperare mai strânsă între toate Bisericile în determinarea pentru îngrijirea creației. Împreună, ca comunități, Biserici, orașe și națiuni, trebuie să redirecționăm traseul și să deschidem noi căi pentru a lucra împreună în vederea spargerii barierelor tradiționale dintre popoare, pentru a opri concurența pentru resurse și a începe cooperarea".

Este deosebit de notabil faptul că responsabilitatea pentru utilizarea resurselor este văzută ca o sarcină a Bisericii. Și deoarece nu există alte sarcini în mesaj, poate părea că grija pentru resurse este înțeleasă ca principalul Său obiectiv. Dar între această interpretare și cuvintele lui Hristos despre sarcina Bisericii există un decalaj uriaș: "Drept aceea, mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin" (Matei 28:19,20).

În încheierea adresării lor, cei trei lideri religioși subliniază că mesajul lor comun este un exemplu de unire a eforturilor confesiunilor pe care le reprezintă. Cu alte cuvinte, încă un exemplu de ecumenism în acțiune. "Este pentru prima dată când noi trei împreună simțim obligați să abordăm problema urgentă a durabilității mediului, impactul sărăciei cronice și importanța cooperării globale. Astfel, în numele comunităților noastre, facem apel la inima și mintea fiecărui creștin, a fiecărui credincios și a oricărei persoane de bună voie", se spune în text.

Concluzii

În încheierea analizei mesajului dat, putem constata următoarele:

• în primul rând, ideea de mântuire a omului este substituită de ideea de a salva mediul, combaterea schimbărilor climatice și grija pentru viața pământească a generațiilor viitoare;
• în al doilea rând, citatele din Sfânta Scriptură menționate în mesaj sunt interpretate printr-o semnificație cu totul diferită decât cea a Sfinților Părinți și a Bisericii în ansamblu;
• în al treilea rând, mesajul este poziționat ca un alt pas pe calea ecumenismului;
• în al patrulea rând, aflându-se în compania a doi lideri de confesiuni religioase, Patriarhul Bartolomeu se poziționează ca lider de nivelul respectiv.

Textul scrisorii mărturisește faptul că autorii săi s-au îndepărtat de înțelegerea evanghelică a misiunii Bisericii pe pământ. Și dacă papa Francisc și arhiepiscopul de Canterbury Justin Welby sunt reprezentanți ai organizațiilor religioase care s-au desprins de Biserica lui Hristos, iar poziția lor nu provoacă prea multe surprize, patriarhul Bartolomeu pe de altă parte continuă să se numească ortodox. Și participarea sa la acest mesaj poate că nu ne mai surprinde, dar totuși ne provoacă mâhnire și tristețe.