Arestarea părintelui Nicolai Danilevici sau cum lucrează Securitatea
Pe 12 aprilie 2024, angajații SBU au efectuat percheziții la șeful adjunct al DRBE din cadrul BOUkr, protoiereul Nicolai Danilevici.
În urma descinderii, părintele Nicolai a fost acuzat că ar fi justificat agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, precum și că ar fi promovat "narațiuni pro-ruse". Dovada "activităților ilegale" ale vicepreședintelui "Ministerului de Externe al Bisericii" a fost carnetul de student pentru vizitarea bibliotecii și un certificat de absolvire a cursurilor de limba engleză la Ministerul rus al Afacerilor Externe. Reprezentanţii Serviciului Securității al Ucrainei (SBU) au declarat că preotul riscă până la 5 ani de închisoare cu confiscarea averii.
Pentru toți cei care îl cunosc pe părintele Nicolai sau cel puțin odată i-au auzit declarațiile despre războiul dintre Rusia și Ucraina, toate acuzațiile aduse de Serviciile de Securitate au devenit un șoc. Cum a putut o persoană care a scris în primele minute după începutul invaziei: "Putin a atacat mișelește Ucraina, vă binecuvântez pentru apărarea Patriei", și al cărui frate luptă în prima linie de la începutul războiului, să justifice cumva această agresiune? Cu toții înțelegem și suntem siguri că și pentru cei din SBU este clar că așa ceva pur și simplu nu ar fi posibil. Deci ce se întâmplă?
În ce constă "vinovăția" lui Danilevici?
Câteva cuvinte despre "argumentele" procurorilor. Evident, toate "dovezile de vinovăție" a părintelui Nicolai prezentate sunt, după cum se spune, "un balon de săpun". Actele de identitate ale studenților, ale căror date au fost atent blurate, deși sunt de o importanță crucială în acest caz, nu pot servi drept "dovadă" a lucrului pentru statul ocupant. Pentru că probabil jumătate dintre politicienii și militarii ucraineni au astfel de documente. De exemplu, actualul comandant șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Syrskiy, a absolvit Școala superioară de comandament militară din Moscova.
Reamintim că și Poturaev, în perioada 1996 – 1997, a fost directorul Departamentului de Publicitate și PR la corporația UESU deținută de Iulia Timoșenko și a fost implicat în transportul de gaze din Rusia în Ucraina. Scriem despre acest moment așa, printre altele.
Nici măcar nu vorbim despre date. Pentru că părintele Nicolai a studiat la Moscova în 2007 când nimeni nu se aștepta la o posibilă confruntare militară cu Rusia. Și dacă acest lucru îi este incriminat drept crimă, merită să ne amintim ce relații cu statul agresor au avut politicienii noștri în această perioadă, de exemplu, din 2007 până în 2014: actualul Președinte câștiga activ bani în Rusia, echipa lui făcea și arăta filme pentru publicul rus, mulți deputați și politicieni aveau afaceri legale în Rusia, plăteau taxe, cumpărau imobile, aveau relații cu politicienii ruși. Și mulți din Ucraina au închis ochii la aceasta – pentru că nu era război.
Totul s-a schimbat (pentru mulți) după 2014. Dar și atunci, după începutul războiului din Donbas, unii politicieni contemporani și-au continuat afacerile pe teritoriul statului agresor și abia după 24 februarie 2022 și-au dat seama că nu au dreptul să facă acest lucru. Deci, de ce acești politicieni nu sunt trași la răspundere? De ce nu sunt învinuiți că au studiat la instituțiile de învățământ rusești și au avut afaceri în Rusia sau să că au avut alte relații cu acest stat? Și dacă nu sunt aduși în fața justiției, atunci de ce au venit ofițerii SBU la protoiereul Nicolai Danilevici?
Suntem convinși că acest lucru a fost făcut dintr-un singur motiv – un ordin politic. Din același motiv, oamenii legii i-au arestat pe colegii noștri jurnalişti, și același motiv explică persecutarea Bisericii de către autorități. Dar de ce Danilevici? Să încercăm să explicăm.
Biserica Ortodoxă Ucraineană și Europa
A acuza această persoană că ar sprijini statul agresor nu poate veni decât de la cineva cu o imaginație fără de margini. Să ne amintim că tocmai protoiereul Nicolai Danilevici a fost printre grupul de preoți ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene care au mers personal la Mariupol pentru a cere eliberarea ostașilor din detașamentul "Azov". Credem că părintele Nicolai a stat și în spatele apelului mitropolitului Onufrie către conducerea rusă de a elibera soldații ucraineni luați ostateci. Acest lucru are o explicație simplă – fratele său luptă în rândurile "Azovului". Prin urmare, orice acuzație împotriva vicepreședintelui DREB al BOUkr este rezulatul unei fantezii bolnave a anchetatorilor SBU. Bineînțeles, care îndeplinește un ordin.
Întrebarea care apare este de ce autoritățile, știind că acuzațiile împotriva părintelui Nicolai vor fi percepute de societate ca o prostie totală, nu s-au oprit? Pentru că ierarhul deranjează serios pe cineva. Întrebarea este pe cine?
Oamenii legii l-au acuzat pe preot că ar promova "narațiuni pro-ruse" în spatele parohiilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Europa. Deci, acesta poate fi considerat motivul principal al freneziei incredibile față de Danilevici. Și e clar că forțelor de securitate puțin le păsa că în Europa se deschid parohii ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Dar le pasă celora care sunt direct afectați de activitățile Bisericii în străinătate. Și aici avem trei versiuni, fiecare dintre ele fiind direct legată de parohiile Bisericii Ortodoxe Ucrainene din străinătate.
Așadar, încă de la începutul războiului, Biserica noastră, îndeplinind hotărârile Sinodului Local de la Teofania din 27 mai 2022, a înființat un vicariat veritabil în străinătate. În acest moment, Biserica Ortodoxă Ucraineană din Europa și din lume are un episcop străin cu peste o sută de parohii ale sale, unde slujesc zeci de preoți și mii de enoriași. Și continuă să crească.
Acest lucru este de înțeles – în străinătate sunt mulți ucraineni și ei doresc să se roage în Biserica care nu are nicio legătură nici cu structura Dumenko, nici cu Fanarul, nici cu Biserica Ortodoxă Rusă, care ar putea fi principalii beneficiari ai presiunii efectuate asupra protoiereului Nicolai Danilevici.
Biserica Ortodoxă Ucraineană, Biserica Ortodoxă Rusă și Europa
Reamintim că primii care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la apariția parohiilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene în Europa au fost reprezentanții Bisericii Ortodoxe Ruse. Mitropolitul Marcu al Berlinului a declarat încă în septembrie 2022 că "nu salută" crearea de "structuri paralele" în Europa și a remarcat că preoții Bisericii Ortodoxe Ucrainene care organizează parohii în țările UE "cer sfat de la toată lumea, în afară de noi".
Mai târziu, preotul Konstantin Șmidt (Biserica Ortodoxă Rusă) și părintele Mihail Bondar (Biserica Ortodoxă Rusă din străinătate) au acuzat Biserica Ortodoxă Ucraineană de schismă –din cauza înființării parohiilor în Europa. Declarația lor a primit răspuns nu numai în Biserica noastră, ci chiar în Biserica Ortodoxă Rusă din Străinătate, care a declarat că nu urmărește "monopolul în diaspora".
Într-adevăr, Biserica Ortodoxă Rusă din Străinătate, deși formal se află în cadrul structurii Patriarhiei Moscovei, are opinii diferite asupra războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, în același timp, s-a pronunțat în mod repetat împotriva persecuției Bisericii Ortodoxe Ucrainene de către autoritățile ucrainene.
Ierarhii Bisericii Ortodoxe Ruse, la rândul lor, au o cu totul altă viziune asupra parohiilor ucrainene din străinătate. De exemplu, Chiril Govorun a spus: "Exarhul rus în Europa de Vest duce un astfel de dialog cu catolicii locali: fie continuați dialogul cu noi, fie susțineți Biserica Ortodoxă Ucraineană". Potrivit lui Govorun, uneori catolicii își opresc sprijinul. "De exemplu, a existat un caz la Verona, în Italia, unde s-a încercat crearea unei parohii a Bisericii Ortodoxe Ucrainene, și catolicii mai întâi i-au ajutat cu închirierea unui lăcaș pentru slujbe și apoi au încetat sub presiunea argumentelor exarhului rus". Govorun a continuat, adăugând că "Putin nu este interesat să susțină Biserica Ortodoxă Ucraineană ca atare. El este interesat să semene discordie între Bisericile ucrainene, creând probleme atât pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană, cât și pentru BOaU și chiar mai mult – pentru ca ei să vadă problema nu în Putin, ci unul în celălalt".
Din această perspectivă, a acuza parohiile ucrainene că "ar promova narațiuni pro-ruse" este o aberație. Rusia și Biserica Ortodoxă Rusă nu au beneficii de la prezența Bisericii Ortodoxe Ucrainene în străinătate. Și aici putem presupune că arestarea protoiereuluii Nicolai Danilevici, la fel ca și descinderile absolut sălbatice ale reprezentanților SBU în Eparhia Cernăuților și a Bucovinei (împotriva mitropolitului Meletie, conducătorului Departamentului pentru Relații Bisericești Externe a Bisericii Ortodoxe Ucrainene) sunt în mod evident benefice pentru Biserica Ortodoxă Rusă.
Majoritatea parohiilor ucrainene din Europa au fost deschise la inițiativa și cu participarea personală a lui Danilevici, ceea ce înseamnă că "neutralizarea" lui va încetini semnificativ dezvoltarea vicariatului vest-european al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, dacă nu o va opri definitiv.
Biserica Ortodoxă Ucraineană, Fanarul și Europa
După prăbușirea parohiilor Bisericii noastre din străinătate, se vor bucura cel mai mult Patriarhia Constantinopolului și BOaU. Ideea este că Fanarul promovează tocmai ideea de monopol absolut în diaspora. Cu alte cuvinte, încă din anii 1920, ierarhii și teologii Patriarhiei Constantinopolului au afirmat că numai Biserica lor poate păstori credincioșii ortodocși din țările în care nu există Biserică Autocefală.
Din această perspectivă, creștinii ortodocși, de exemplu, din Germania sau Italia sunt automat sub jurisdicția Patriarhiei Constantinopolului. Este de remarcat faptul că această poziție neobișnuită și inacceptabilă pentru Ortodoxie a fost fixată de Fanar în Tomosul acordat BOaU, care a interzis structurii Dumenko să-și creeze parohii în afara Ucrainei.
În același timp, aproape toate Bisericile autocefale contestă "monopolul asupra diasporei" prin deschiderea parohiilor, fără a ține cont de poziția Fanarului.
Mai mult, mulți experți consideră prezența parohiilor în străinătate drept unul dintre semnele autocefaliei adevărate. Apropo, pe baza acestui fapt, majoritatea parohiilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Kievului din străinătate au refuzat să se alăture la nou creata BOaU, crezând pe bună dreptate că interzicerea existenței parohiilor în alte țări o privează de independență. Mai mult decât atât, în cadrul BOaU răsună din ce în ce mai multe voci cu privire la necesitatea modificării textului Tomosului pentru a-i permite lui Epifanie să "lucreze" în străinătate.
În același timp, Patriarhia Constantinopolului, deși își declară sprijinul neclintit pentru Ucraina, nu se grăbește să deschidă parohii ucrainene în Europa, după cum s-a remarcat într-un interviu acordat de Govorun. El a spus că "realitatea este că Patriarhia Constantinopolului, care trebuie să aibă grijă de refugiații ucraineni din străinătate, o face foarte rar. Există poziția personală a Patriarhului Bartolomeu, absolut în favoarea acordării asistenței maxime refugiaților ucraineni. Dar pe teren, în eparhii, majoritatea nu au un asemenea entuziasm, episcopii Constantinopolului din străinătate au preocupările și problemele lor. Pe fundalul poziției inerte a Constantinopolului și a poziției ostile a Moscovei, cele două Biserici ucrainene au intrat efectiv în competiție între ele".
Și este clar că în prezent, în această "competiție" câștig de cauză are Biserica Ortodoxă Ucraineană, care își deschide activ parohii în străinătate.
Biserica Ortodoxă Ucraineană, BOaU și Europa
Concluzia este evidentă: BOaU poate fi numit principalul beneficiar în urma persecuției protoiereului Nicolai Danilevici. În esență, angajații SBU nu sunt implicați în prezent în sarcinile lor directe de identificare a activităților ilegale ale infractorilor adevărați, ci mai degrabă în eliminarea rivalilor lui Dumenko, atât în interiorul, cât și în afara Ucrainei.
Nu avem alte explicații raționale pentru ceea ce se întâmplă cu Departamentului pentru Relații Bisericești Externe din cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Cu excepția, poate, a posibilității că cineva dintre oamenii legii, prin inițierea persecuției împotriva adevăraților patrioți ai Ucrainei, încearcă să "pună sub lovitură" conducerea țării.
În orice caz, această situație, oricât de sălbatică și absurdă ar fi în realitate, nu va putea să-l ajute pe Epifanie să-și sporească influența în Europa. Uniunea Europeană nu este Ucraina, iar acolo legile funcționează, ceea ce înseamnă că nu va fi posibil să vină pur și simplu și să preia cu forța lăcașurile Bisericii Ortodoxe Ucrainene și să-i alunge pe credincioși.
Și nici nu va putea crea o "concurență" Bisericii noastre în termeni misionari. Pentru că dacă există alegerea între Biserica Ortodoxă Ucraineană și BOaU, atunci în majoritatea cazurilor credincioșii preferă Biserica Ortodoxă Ucraineană. Dovada sunt bisericile noastre pline, atât în Ucraina, cât și în Europa.