Cum grecii nu pot împarți eparhiile: Fanarul se va certa cu Grecia?

La 21 noiembrie 2021, conducătorul Fanarului patriarhul Bartolomeu va sărbători 30 de ani de la intronizarea sa la Atena în scaunul Patriarhiei Constantinopolului, împreună cu Întâistătătorul Bisericii Greciei, arhiepiscopul Ieronim. Această vizită putea să fie trecută cu vederea dacă nu existau unele circumstanțele care să indice faptul că unitatea grecească se află în pericol. Este vorba despre o confruntare dintre Fanar și Grecia. Ce ne permite să facem o astfel de presupunere? O serie de fapte, despre care vom vorbi în acest articol.

"Ținuturi Noi" – probleme vechi

Relațiile dintre Patriarhul Bartolomeu și Arhiepiscopul Ieronim sunt destul de complicate în prezent. Ele sunt agravate de nemulțumirea multor mitropoliți ai Bisericii Greciei față de acțiunile Fanarului în legătură cu o serie de probleme. Pe primul loc se află conflictul cu privire la eparhiile care în mod formal fac parte din Biserica Ortodoxă a Greciei, dar țin de Fanar. Vorbim despre așa-zisele eparhii ale "Ținuturilor Noi".

Problema legată de aceste eparhii a apărut după ce o parte a Greciei a obținut independența și în 1850a fost formată Biserica Greciei. Tocmai la această Biserică s-au alăturat eparhiile Patriarhiei Constantinopolului din sudul Greciei contemporane. Este vorba despre teritoriile Epirului, Macedoniiei, Traciei și insulele din Nordul Mării Egee. De fapt, ele au o dublă subordonare – față de Patriarhia Constantinopolului și Biserica Ortodoxă a Greciei. Această subordonare este reglementată de anumite acorduri încheiate între Biserici în 1928, conform cărora episcopii participă la ședințele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei.

În Statutul Bisericii Ortodoxe a Greciei din anul 1969 a fost exclusă prevederea privind subordonarea acestor catedre față de Patriarhul Constantinopolului, ceea ce a stârnit critici din partea Fanarului, care de atunci a luat măsuri pentru a-și restabili și afirma autoritatea asupra lor. Fanarioții sunt nemulțumiți mai ales de faptul că arhiereii "Noilor Ținuturi" sunt aleși și hirotoniți de Sinod, și prin urmare de ierarhii Bisericii Ortodoxe a Greciei.

Fanarul consideră că nu este posibilă nicio schimbare a clerului ce aparține eparhiilor menționate fără acordul Patriarhului Bartolomeu. Pe de altă parte, Biserica Greciei crede că este vorba despre numirile interne în "Noile Ținuturi", dar în niciun caz despre numiri în general. De exemplu, dacă Mitropolitul Adrianopolului este numit la Scaunul de la Greven, este necesar acordul Patriarhului Bartolomeu, iar dacă este transferat la Scaunul de la Serres, este suficientă decizia Sinodului Bisericii Ortodoxe a Greciei. Oricum, problema relației dintre Patriarhia Constantinopolului și Biserica Greciei se află într-o fază destul de activă și poate duce la consecințe neașteptate.

Fanarul consideră că nu este posibilă nicio schimbare a clerului ce aparține eparhiilor menționate fără acordul Patriarhului Bartolomeu.

De exemplu, la 30 aprilie 2004 Patriarhul Bartolomeu, pe baza hotărârii Sinodului Bisericii de la Constantinopol, a rupt comuniunea euharistică și a încetat să-l pomenească de Arhiepiscopul Christodoulos al Atenei și al Întregii Grecii (predecesorul Arhiepiscopului Ieronim). Potrivit Mitropolitului Nichifor de Kikkos, ruperea relațiilor s-a produs "dintru-n singur motiv – pururea pomenitul Arhiepiscop a îndrăznit să convoace Sinodul arhieresc al Bisericii Greciei, la care au fost aleși fără aprobarea Patriarhului trei noi mitropoliți în eparhiile așa-numitelor "Ținuturi Noi".

Mai mult, ceea ce este deja caracteristic pentru Fanar, printre acuzațiile patriarhului împotriva Arhiepiscopului Christodoulos au răsunat reproșurile de "conspirație" cu rușii pentru a slăbi influența Fanarului. Atunci, în 2004, o lună mai târziu, situația a fost rezolvată – s-a ajuns la un acord între Patriarhia Constantinopolului și Biserica Ortodoxă Greacă, ținându-se cont de condițiile Fanarului.

La 29 august 2015 situația s-a agravat din nou – ierarhii "Ținuturilor Noi" au participat la Sinaxa ierarhilor Patriarhiei Constantinopolului, ceea ce a provocat protestul Bisericii Ortodoxe a Greciei. După protest a urmat refuzul de a participa la Adunarea Primaților Bisericilor Autocefale din Chambesy. Și iată acum o nouă rundă de confruntare.

Unde se termină Grecia și începe Fanarul?

Totul a început în luna martie a anului trecut, când Patriarhul Bartolomeu, într-o scrisoare către Arhiepiscopul Ieronim, a ridicat problema acordurilor din 1928 care, în interpretarea Fanarului, se rezumă la faptul că "Ținuturile Noi" sunt teretorii ale Patriarhiei Constantinopolului.

La 26 martie 2020 (imediat după ce a primit scrisoarea de la Patriarhul Bartolomeu), Arhiepiscopul Ieronim s-a întâlnit cu prim-ministrul Greciei Kyriakos Mitsotakis. Întâlnirea a fost atât de grăbită încât în mass media grecești s-a raportat că "scopul arhiepiscopului a fost să-l informeze pe premier despre ceea ce urma să se întâmple", adică despre problemele iminente în relațiile cu Fanarul.

Este foarte probabil ca Arhiepiscopul Ieronim să fi încercat să obțină sprijinul lui Mitsotakis în confruntarea sa cu Patriarhul Bartolomeu. Reamintim că relațiile dintre Patriarhia Constantinopolului și Biserica Greciei sunt reglementate de legile Greciei, astfel poziția autorităților în problema "conflictului de interese" este extrem de importantă. Este posibil ca în schimbul sprijinului autorităților, Arhiepiscopul Ieronim să fi promis să susțină toate inițiativele statului, precum închiderea bisericilor de Paște, promovarea măsurilor de carantină și a vaccinării, etc. Oricum, el a dobândit sprijinul, fapt de care ne vom convinge mai târziu.

Scrisoarea Patriarhului a fost citită membrilor Sinodului Bisericii Ortodoxe a Greciei la ultima sa ședință din august 2020, tot atunci s-au discutat și acțiunile reprezentantului Fanarului, Mitropolitul Emmanuel de Calcedon. Și au avut ce discuta.

Astfel, în timpul slujbei din 20 august în mănăstirea Sfântul Nicolae din eparhia Greven (inclusă în "Ținuturile Noi"), Mitropolitul Emmanuel a spus că această mănăstire, ca și întreaga localitate pe teritoriul căruia se află, are legătură directă cu patriarhia, deoarece este "o continuare a mitocului Fanarului și a Bisericii patriarhale". În același timp, Emmanuel a spus că nici mitropolitul locului, nici oricine altul "nu are nici cea mai mică jurisdicție asupra mănăstirii, în afară de Patriarhul Ecumenic".

Desigur, această poziție a fanarioților a provocat indignare în rândul ierarhiei grecești. Cert este că cuvintele mitropolitului Calcedonului contrazic în întregime ceea ce recunoaște Biserica Ortodoxă a Greciei. Ea consideră că administrarea unor mănăstiri aparte nu diferă de administrarea restului mănăstirilor care funcționează pe teritoriul său.

Potrivit informației răspândită de mass media, mulți ierarhi greci sunt convinși că dacă nu vor lua în considerare cuvintele mitropolitului Emmanuel, "Ținuturile Noi" vor deveni a doua Cretă, adică vor fi controlate în întregime de Fanar, ceea ce va crea noi probleme pentru Biserica Ortodoxă a Greciei.

De exemplu, în noiembrie 2019, Sinodul Patriarhiei Constantinopolului a ales în demnitatea de episcopi doi egumeni ai mitoacelor patriarhale din Creta. Vorbim despre Irineu (Vericaxis), care a devenit episcop de Eumenia, și Damasc (Leonakis), care a devenit episcop de Dorylaeum. Ambii sunt vicari ai Patriarhului Bartolomeu, ambii nu au fost incluși în clerul Bisericii Cretane, dar ca parohi ai stavropegiei intră sub jurisdicția Fanarului. Drept urmare, în orașul Chania, de exemplu, există trei episcopi – toți canonici, toți greci și toți aparțin unor jurisdicții diferite. Pentru Biserica Greciei, o astfel de situație este un nonsens. Dar Fanarul dorește să o repete pentru alte eparhii care oficial fac parte din Patriarhia Constantinopolului. De aceea, sinodalii greci cer ca Arhiepiscopul Ieronim să facă pași decisivi pentru a rezolva cumva situația creată. Un pas care să confirme drepturile Bisericii Ortodoxe a Greciei asupra acestor eparhii ar trebui să fie transferul mitropolitului din "Ținuturile Noi" la Catedra Peristeriană. Iar această decizie va contraveni p. 5 al acordului din 1928, care prevede modul de completare a mitropoliilor din "Ținuturile Noi". În special, aici se prevede că "este interzis să se efectueze transferuri ierarhice dintr-o eparhie în alta".

Prima rundă de confruntare

Pentru a consolida această decizie și pentru a-l împinge pe Arhiepiscopul Ieronim să întreprindă acțiuni mai decisive, sinodalii au făcut un pas disperat – l-au invitat pe patriarhul Bartolomeu în Grecia. Veți întreba de ce pasul este disperat? Pentru că că l-au invitat pe conducătorul Fanarului într-o anumită zi.

În special, la 10 septembrie 2021 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei a decis la una dintre ședințele sale finale să organizeze în Grecia pe 22 octombrie 2021 celebrarea cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la înscăunarea conducătorului Fanarului pe tronul patriarhal. Sinodalii l-au invitat la aceste evenimente pe "vinovatul ceremoniei". Această invitație ar fi arătat respectuoasă față de Întâistătătorul Bisericii Mame (cum consideră Patriarhia Constantinopolului), dacă nu ar fi avut loc un "caz" – pentru 22 octombrie Patriarhul Bartolomeu și-a planificat vizita în Statele Unite (care a avut loc la 23 octombrie), care fusese anunțată cu mult înainte de ședința Sinodului Bisericii Ortodoxe a Greciei. Este evident că Patriarhul Bartolomeu a refuzat să participe la evenimentele din Atena. Cu alte cuvinte, sinodalii Bisericii Ortodoxe a Greci l-au invitat pe Bartolomeu în Grecia când acesta nu putea să vină. Este nici mai mult, nici mai puțin decât o ilustrare a fabulei lui Esop "Vulpea și cocorul". 

Sinodalii Bisericii Greciei l-au invitat pe Bartolomeu în Grecia când acesta nu putea nicidecum să vină. 

La rândul său, arhiepiscopul Ieronim a făcut și el niște pași pentru ca să-i pună pe fanarioți "în banca lor". Pe lângă înțelegerea cu autoritățile, care sunt considerate garantul acordului din 1928, el l-a alungat din catedrala de la Atena pe predicatorul său, arhimandritul Hrisostom (Koulouriotis), care a coliturghisit cu mitropolitul Emmanuel în Mănăstirea Sfântul Nicolae și nu a reacționat in nici un fel la cuvintele acestuia că mănăstirea aparține Fanarului.

Același arhimandrit Hrisostomos este și starețul mănăstirii Sf. Parascheva din Megara (42 km de la Atena), al cărei statut este încă o sursă de controverse din cauza faptului că nu este clar cui îi aparține – patriarhului Bartolomeu sau arhiepiscopului Atenei. Prin urmare, expulzarea arhimandritului din catedrala de la Atena ar trebui să fie pentru Fanar un semnal că primatul Bisericii Ortodoxe a Greciei este predispus hotărât.

Deci, să sistematizăm datele de care dispunem.

Patriarhul Bartolomeu scrie o scrisoare în care spune că "Ținuturile Noi" sunt teritoriul său. Arhiepiscopul Ieronim face o vizită la Mitsotakis cu această scrisoare pentru a obține sprijin în cazul unei confruntări cu Fanarul. Mitropolitul Emmanuel, în timpul Sfintei Liturghii într-una dintre mănăstirile situate în "Ținuturile Noi", declară că aceasta este stauropegia Patriarhului și îi aparține în exclusivitate. Ca răspuns, arhiepiscopul Ieronim citește în fața membrilor Sinodului scrisoarea Patriarhului Bartolomeu. Aceștia la rândul lor cer ca arhiepiscopul să-și confirme autoritatea asupra "Ținuturilor Noi" prin transferul unui mitropolit din aceste eparhii la Catedra Peristeri (o suburbie din nord-vestul Atenei cu o populaţie de 140 000 de oameni). Sinodalii își exprimă nemulțumirea față de acțiunile fanarioților, invitându-l pe patriarhul Bartolomeu în Grecia exact în momentul în care acesta trebuia să se afle în Statele Unite. În același timp, arhiepiscopul Ieronim îl alungă din Atena pe predicatorul său, arhimandritul Hrisostom, care a coliturghisit cu mitropolitul Emmanuel. Și s-ar părea că următorul pas logic din partea Bisericii Ortodoxe a Greciei trebuia să fie numirea unuia dintre ierarhii subordonați Fanarului la Catedra de la Peristeri. Dar... arhiepiscopul Ieronim în ultimul moment nu a cutezat să facă acest pas și l-a propus în această funcție pe arhimandritul Grigore (Papathomas). Motivul este clar – presiunea din partea Patriarhiei Constantinopolului și a "prietenilor" acesteia. Dar problema nu este epuizată. Ea urmează să fie rezolvată de patriarhul Bartolomeu pe 21 noiembrie la Atena, când totuși va ajunge în Grecia (peste lună!) pentru a sărbători cei 30 de ani de slujire patriarhală.

La ce ne putem aștepta în această situație?

Cine va învinge: Fanarul sau BOG?

Desigur, scenariul cel mai realist este că arhiepiscopul Ieronim nu va avea, cel mai probabil, curajul de a "merge până la capăt". Și nici sprijinul serios al guvernului nu poate avea un rol decisiv. Și nu avem nicio îndoială că un astfel de sprijin există.

De exemplu, ministrul Educației și Cultelor Niki Kerameгs, ministrul adjunct de externe Miltiadis Varvitsiotis și primarul Peristeri Andreas Pahaturidis au participat la sfințirea noului mitropolit de Peristeri în catedrala din Atena. Este evident că prezența unor oficiali de un rang atât de înalt la hirotonirea mitropolitului din suburbia Atenei (fie și cu o populație de 140 000 de locuitori) vorbește despre multe. Cel puțin servește drept semnal pentru Fanar că statul este gata să recurgă la tratative. Dar cum vor fi acestea depinde de arhiepiscopul Ieronim și de patriarhul Bartolomeu.

Prin urmare, se poate presupune cu încredere că conducătorul Fanarului va ajunge la Atena pentru a încerca să rezolve noua/vechea problemă "la fața locului". Există mai multe variante de soluții în situația creată.

În primul rând, patriarhul poate obține sprijinul Departamentului de Stat al SUA (nu este acesta unul dintre motivele pentru care a vizitat SUA?), pentru a-i face pe greci să cedeze și să obțină controlul complet asupra "Ținuturilor Noi".

În al doilea rând, dacă grecii nu-și vor schimba poziția, conducătorul Fanarului poate amenința că va rupe comuniunea euharistică. Un precedent a existat deja.

În al treilea rând, ei se pot înțelege cu arhiepiscopul Ieronim în condiții "reciproc avantajoase" cu privire la apartenența "Ținuturilor Noi".

Care ar putea fi aceste condiții nu știe nimeni. Dar este foarte probabil ca patriarhul Bartolomeu să fie de acord cu niște concesii privind "Ținuturile" în schimbul unei poziții mai active a Bisericii Greciei în raport cu Biserica Ortodoxă a Ucrainei nou formată.

Nu este un secret că în ultimul timp acest proiect s-a blocat, în mare măsură din cauza poziției "pasive" a Bisericii Greciei.

De exemplu, la aniversarea a 1033 de ani de la Creștinarea Țării Rusiei celebrată la Kiev, conducătorul BOaU Epifanie Dumenko a primit felicitări de la Întâistătătorii Bisericilor din Constantinopol, Alexandria și Cipru, dar nu șide la Întâistătătorul Bisericii din Grecia. În plus, până până în prezent niciun ierarhi al Bisericii Ortodoxe a Greciei (cu excepția mitropolitului Ioan de Lagkadas care a murit de coronavirus) nu a coliturghisit cu schismaticii ucraineni. Și au trecut doi ani de la recunoaștere. Dacă adăugăm aici că în ierarhia Bisericii Ortodoxe a Greciei există o opoziție destul de dură față de recunoașterea schismaticilor ucraineni, și poporul din Grecia se opune și el acestui lucru, situația este foarte dificilă pentru Fanar în acest sens. Astfel, există posibilitatea ca Patriarhul Bartolomeu să încerce să o rezolve prin problema "Ținuturilor Noi".

Totuși, dacă nu va reuși să ajungă la o înțelegere cu grecii, o să apară pericolul pierderii stavropegiei, și totodată a autorității și a respectului din partea schismaticilor. Reprezentanții BOaU vor înțelege foarte repede că poți vorbi cu Fanarul în termenii ultimatumurilor și vor începe să-i înainteze cererile lor. De exemplu, să le dea diaspora pe care Patriarhul Bartolomeu a "privatizat-o" cu un singur rând din Tomos. Din această cauză, în ultimul său interviu pentru publicația cipriotă "Politis", patriarhul Bartolomeu a vorbit atât de mult despre apărarea "drepturilor" și "privilegiilor" Fanarului. Pentru că el știe că poziția sa pe zi ce trece devine din ce în ce mai șubredă.