Vor fi spânzurați parlamentarii care nu vor vota pentru interzicerea BOUkr?

În Ucraina, există o presiune puternică asupra membrilor Parlamentului care nu doresc să voteze pentru interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene (BOUkr). Aceștia sunt amenințați cu violență fizică sau chiar linșaj.

Totul a început cu o declarație a președintelui Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk, care a spus că proiectele de lege privind interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene nu sunt puse pe rol pentru că nu există suficiente voturi pentru ele.

Ruslan Stefanciuk: "Atât timp cât nu sunt 226 de voturi pentru un act legislativ atât de important, a-l aduce în discuție pentru a eșua și a face pe plac Federației Ruse, este pur și simplu iresponsabil din punct de vedere juridic și politic".

Mass-media și radicalii au reacționat imediat la aceste cuvinte. Liderul S-14, Ievhen Karas, a declarat pe canalul său de Telegram că "îl va lovi cu pumnul în fața" pe oricare deputat care va refuza să voteze pentru interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

"E posibil să nu voi reuși, bineînțeles, să-i lovesc pe toți. Dar voi da un exemplu. Țara mă va sprijini în continuare", a spus Karas, cerând o listă de parlamentari cu nume concrete.

Uimitor, dar cuvintele lui Karas au primit un răspuns la cel mai înalt nivel. Unul dintre cei mai consecvenți susținători ai Bisericii Ortodoxe a Ucrainei politizate și oponenți ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene, aflat la putere, conducătorul Comisiei pentru politica umanitară și informațională a Parlamentului, Mykyta Poturaev, a cerut efectiv să-i fie furnizate lui Karas și tovarășilor săi listele cu acei parlamentari care nu doresc să voteze pentru interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

Mykyta Poturaev: "Am spus în repetate rânduri că fără presiunea publică și mediatizare, din păcate, nu vom putea face acest lucru. Adică, dacă este necesar ca țara să știe concret – cine dintre parlamentari este gata să voteze (pentru interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Red.) chiar înainte de vot, și cine nu este gata, atunci le-am cerut în repetate rânduri colegilor mei de presă și colegilor din sectorul public să clarifice poziția lor prin apeluri telefonice".

Astfel, Poturaev i-a îndemnat pe jurnalişti să-i sune pe deputați și să afle poziția lor față de Biserica Ortodoxă Ucraineană. De ce? Pentru a o divulga în mass-media, să creeze un hate public și, desigur, pentru a incita radicalii împotriva lor.

Karas a propus audienței sale să-i spânzureze pe acei parlamentarii care nu sunt dispuși să voteze pentru interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Această postare a fost citită de aproape 150000 de oameni. Susținătorii lui Karas în comentarii propun împușcarea, tăierea capului și castrarea unor astfel de parlamentari. De exemplu, în sprijinul inițiativei lui Karas, se ridică unul dintre liderii organizației radicale "Tradiție și ordine", Cristian Udarov. El a declarat că oameni ca dânsul și Karas se vor găsi "o mulțime".

Dar cine sunt Karas și Udarov și pot fi ignorate amenințările lor într-o țară devastată de război, inundată de arme?

Conducătorul S-14, Yevhen Karas, este cunoscut de mulți ani pentru organizarea de atacuri asupra unor persoane pe care le consideră incorecte sau insuficient de patriotice. De exemplu, în 2018, grupul său S-14 a atacat o tabără de romi din Kiev. Karas a organizat și acțiuni în apropierea Lavrei Peșterilor de la Kiev.

Jurnaliştii de la canalul Hromadske notează că numărul "14" din denumirea S-14 este o reprezentare digitală a sloganului "Heil Hitler". Membrii S-14 au fost etichetați drept naziști de către organizația internațională Bellingcat, precum și de asemenea publicații precum The Washington Post, Reuters și Radio Svoboda Europe/Radio Liberty. Chiar și Parlamentul britanic și-a exprimat îngrijorarea cu privire la acțiunile lui Karas.

Totuși, Yevhen Karas este o figură mediatizată în Ucraina, apare pe canalele de televiziune majore, are o audiență largă și deține influență.

Chiar dacă el personal nu comite acte de violență împotriva parlamentarilor, are mulți adepți dispuși să-i îndeplinească oricare dintre îndemnurile sale.

Astfel, apar trei întrebări:

1.    Oare poate guvernul într-o țară democratică să exercite presiuni asupra membrilor parlamentului pentru a vota într-un anumit mod, mai ales având relații cu cei care îi amenință cu violență sau vătămare corporală?

2.   Parlamentarii vor vota liber și obiectiv după asemenea amenințări?

3.   Dacă Biserica Ortodoxă Ucraineană după astfel de acțiuni va fi în cele din urmă interzisă, oare un astfel de vot va putea fi considerat legitim?

Vă propunem să răspundeți singuri la aceste întrebări.