"Hirotoniile" BOaU – o problemă pentru Fanar
La 8 noiembrie 2020 la Fanar a fost hirotonit un exarh pentru Ucraina cu participarea "ierarhilor" BOaU. Care este atitudinea Fanarului față de "episcopii" BOaU?
La 8 noiembrie 2020 la Fanar a fost hirotonit arhimandritul Mihail (Anișcenko) ca episcop de Koman, exarh al Patriarhiei Constantinopolului în Ucraina. Cu câteva zile mai devreme, la Istanbul a sosit o delegație a Bisericii Ortodoxe a Ucrainei schismatice (BOaU) pentru a participa la acest eveniment. Delegația a fost condusă de fostul mitropolit al Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice Alexandru (Drabinko). În cadrul delegației, de asemenea, au fost prezenți "episcopul" BOaU Matei Șevciuk, fostul preot al Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice Victor Martinenko și "preotul" Petro Landvitovici. Hirotonia, de rând cu evenimentele care au precedat, ne permit să facem câteva concluzii despre atitudinea Fanarului față de BOaU în general și despre "hirotoniile" schismaticilor ucraineni în special.
BOaU – o parte integrantă a Patriarhiei Constantinopolului?
La nivel oficial, reprezentanții BOaU subliniază cu perseverență că Tomosul emis de Fanar conferă structurii lor religioase aceleași drepturi pe care le au toate celelalte Biserici Ortodoxe Autocefale. Cu alte cuvinte, confirmă "independența" și "autocefalia" BOaU.
Filaret Denisenko, "tatăl schismei ucrainene" și principalul inițiator al primirii Tomosului, nu este de acord cu această afirmație. În opinia sa, Tomosul pe care Patriarhul Bartolomeu l-a acordat la "sinodul de unificare" din ianuarie 2018, declară dependența structurii religioase nou create față de Fanar. Denisenko subliniază că unul dintre indiciile dependenței BOaU de Fanar este "interdicția ca noi să avem eparhii și parohii în afara Ucrainei". La rândul lor, fanarioții, vorbind despre statutul "autocefal" al BOaU, îl înțeleg într-un mod complet diferit.
Reamintim că Constantinopolul pretinde la întreaga diaspora din lume. Adică consideră că are dreptul să ofere îndrumare spirituală tuturor "ținuturilor barbare", adică întregii diaspore ortodoxe care se află "în afara granițelor patriarhale și autonome ale Bisericilor". De fapt, la 6 noiembrie 2020 un reprezentant al Fanarului, adresându-se "ierarhilor" și "clerului" BOaU, a declarat că ucrainenii sunt o parte integrantă a turmei Patriarhiei de la Constantinopol: "Ucraina și toți cei de o credință care locuiesc în Oraș (Istanbul – Ed.) sunt turma Patriarhului Constantinopolului. Nu vă separăm; Biserica Mamă are grijă de acest lucru cu dragoste pastorală".
Din această declarație rezultă că Ucraina este privită de Constantinopol ca teritoriul său canonic, lucru confirmat de numirea unui exarh pe acest teritoriu. Exarhatul este un district ecleziastic separat care denotă o unitate administrativ-teritorială străină de statul unui anumit patriarh. La rândul său, exarhul este vicarul patriarhului.
Ucraina este privită de Constantinopol ca teritoriul său canonic, lucru confirmat de numirea unui exarh pe acest teritoriu.
În discursul adresat episcopului de Koman, Patriarhul Bartolomeu a subliniat de mai multe ori că contestarea autorității Fanarului subminează unitatea Ortodoxiei. În cuvântulsău, exarhul Patriarhiei de la Constantinopol nu numai că și-a exprimat devotamentul față de Fanar, dar a și subliniat clar sarcinile care i-au fost încredințate în Ucraina. Cităm cea mai interesantă parte a discyursului său:
"Mi-ați făcut o mare onoare când m-ați numit exarh în Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Umerii mei sunt slabi, dar puterea lui Hristos se desăvârșește în slăbiciune. Acum sunt un succesor al marilor figuri ale istoriei, ai marilor exarhi ai Ucrainei, dar singurul lucru care mă leagă de ei este devotamentul necondiționat față de Biserica Mamă și de Patriarhul meu. Biserica stavropegică a Sfântului Andrei are o esență dublă: pe de o parte, arată că în Ucraina au existat și există multe stavropegii ale Predecesorilor Voștri, a căror valoare patriarhală și stavropegică nu scade niciodată, deoarece semnătura Patriarhului este cea mai înaltă garanție și, pe de altă parte, este o confirmare a privilegiului stavropegic atemporal și al responsabilității Dvs., care provine din tradițiile istorice și bisericești incontestabile de multe secole și pe care nimeni nu are dreptul să le preia".
Ce trebue notat aici? Potrivit episcopului de Koman, "în Ucraina au existat și există multe stavropegii ale Fanarului, a căror valoare patriarhală și stavropegică nu scade niciodată și pe care nimeni nu are dreptul să o preia". Este evident că tocmai asupra întoarcerii acestor stavropegii la jurisdicția din Istanbul va lucra activ Mihail (Anișcenko), originar din Ucraina.
Prin urmare, numirea de către Patriarhul Bartolomeu a exarhului său pe teritoriul statului nostru vorbește nu numai despre interesele Fanarului în Ucraina, dar și despre lipsa de independență a BOaU. Acest fapt este atât de evident încât, pentru a-l acoperi cumva, fanarioții au decis să invite o delegație din BOaU să participe la hirotonia episcopului de Koman.
Dar și în acest caz reprezentanții Fanarului au decis să ia măsuri de siguranță.
De ce anume Drabinko?
Din întregul "episcopat" actual al BOaU, doar doi episcopi se pot lăuda cu o hirotonie canonică – foștii mitropoliți ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice Alexandru (Drabinko) și Simeon (Șostațki). Și nu întâmplător Drabinko a condus delegația BOaU la Fanar.
Problema validității "hirotoniilor" în BOaU a fost ridicată de Bisericile Ortodoxe Autocefale și de unii ierarhi individuali încă de la început. Și anume îndoielile cu privire la "hirotonirile" efectuate de Filaret Denisenko (care "a hirotonit" majoritatea covârșitoare a "episcopatului" BOaU ) au fost motivul pentru care Sinoadele Bisericii Române, Bisericii Albaneze și Bisericii Ciprului au refuzat să recunoască Tomosul și totodată pe Dumenko.
Sinodul Bisericii Ortodoxe Române s-a adresat la Fanar cu o cerere "de a clarifica problema ierarhilor necanonici și a preoților care au aparținut fostei "Patriarhii de la Kiev".
Anume îndoielile cu privire la "hirotonirile" efectuate de Filaret Denisenko (care "a hirotonit" majoritatea covârșitoare a "episcopatului" BOaU ) au fost motivul pentru care Sinoadele Bisericii Române, Bisericii Albaneze și Bisericii Ciprului au refuzat să recunoască Tomosul și totodată pe Dumenko.
Sinodul Bisericii Albaneze s-a exprimat și mai dur: "Cum pot fi recunoscute, potrivit oikonomiei, aceste hirotonii, că ar avea harul Duhului Sfânt, dacă toate aceste hirotonii (ale schismaticilor – Ed.) au fost o hulă împotriva Duhului Sfânt... Este imposibil să recunoaștem retrospectiv hirotonirile care au fost săvârșite de Filaret Denisenko – un excomunicat și anatemizat, ale cărui hirotoniri sunt nevalide, private de harul și acțiunea Duhului Sfânt".
Sinodul Bisericii din Cipru a pus la îndoială și "tainele" schismaticilor: "Istoria de 2000 de ani atât a Bisericii din Cipru, cât și a întregii Biserici Ortodoxe pune la îndoială posibilitatea legalizării tainelor săvârșite de arhierei lipsiți de demnitate, care au fost excomunicați si au cazut sub anatemă".
Potrivit Primatului Bisericii Ortodoxe Albaneze, Arhiepiscopului Anastasios, "din momentul în care Filaret a fost excomunicat și anatematizat, el nu pututea săvârși hirotonii".
În plus, mulți clerici ai Bisericii Greciei și-au exprimat viziunea asupra problemei "hirotoniilor" săvârșite în BOaU, și au declarat că "nu a urmat un răspuns convingător cu privire la inexistența "clerului sfințit" canonic al noii biserici".
O părere similară este împărtășită de călugării din Muntele Athos, care cred că "hirotonirea episcopală" a lui Makarie Maletici "nu poate fi considerată valabilă, precum și "hirotonirile" ulterioare ale altor "episcopi" schismatici.
Iată cuvintele Mitropolitului Nichifor de Kykkos din cadrul Bisericii din Cipru, rostite de el în 2019 și apoi reluate de mai multe ori: "Sunt convins că noi ca Sfântul Sinod al Bisericii din Cipru nu-l putem recunoaște pe schismaticul Epifanie, care nu are hirotonie canonică, ca Mitropolit canonic al Kievului și al întregii Ucraine. Mai mult, din punct de vedere canonic, nu este permisă comuniunea euharistică cu schismaticii și persoanele fără de hirotonie canonică".
Trebuie subliniat aici că problema "hirotoniilor" reprezentanților BOaU este atât de spinoasă pentru Ortodoxia mondială, încât, de exemplu, ierarhii ciprioți refuză să coslujească cu Primatul lor, care l-a recunoscut pe Dumenko. Astfel, Mitropolitul Isaia din Tamassos a anunțat că "nu poate să coliturghisească cu cineva care-l pomenește pe Epifanie, deoarece acest lucru înseamnă a recunoaște pe cineva care nu a fost hirotonit conform tradiției".
Dar cel mai interesant este că legalitatea "hirotoniilor" majorității covârșitoare a BOaU a fost pusă la îndoială chiar și în cadrul BOaU. În special, fostul ierarh al Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice, mitropolitul Simeon (Șostațki) a spus că i-a propus Patriarhului Bartolomeu să-i rehirotonească pe "ierarhii" BOaU, dar liderul Fanarului a refuzat.
Legalitatea " hirotoniilor " majorității covârșitoare a BOaU a fost pusă la îndoială chiar în cadrul BOaU.
În plus, fostul mitropolit al Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice Alexandru (Drabinko) a exprimat cugetări similare: "Oare Tainele Bisericii Ortodoxe Autocefale a Ucrainei și a Patriarhiei Kievului au fost harice? Acesta este un aspect al trecutului, care îi poate preocupa pe cei care s-au aflat la un moment dat în aceste structuri. Dar nu pe mine – un ierarh care a venit la Biserica Ortodoxă a Ucrainei de la Biserica Ortodoxă Ucraineană (din cadrul Patriarhiei Moscovei), al cărei statut haric nu a fost niciodată negat. Mai devreme, același Drabinko a declarat că fără "demnitatea sa canonică impecabilă ", nu ar fi existat nici Tomosul.
De aici devine clar că Fanarul a încercat să se protejeze de eventualele pretenții ale altor Biserici Autocefale cu privire la statutul canonic al hirotoniilor când l-a invitat la hirotonia lui Anișcenko pe mitropolitul Alexandru (Drabinko), și nu pe Epifanie Dumenko sau pe Zorea. Cu atât mai mult dacă în viitor va fi totuși necesar să se reconsidere problema "succesiunii apostolice" în rândul "episcopilor" BOaU.
A participat "episcopul" Matei Șevciuk la hirotonire?
Un alt membru al delegației BOaU în demnitate "arhierească" a fost "episcopul" Matei Șevciuk, care a devenit celebru pentru faptul că în 2016 a declarat că "mama noastră nu este Biserica de la Constantinopol, ci pământul nostru". Să însemne aceasta că toate raționamentele anterioare referitoare la încercarea Fanarului de a acorda statut canonic hirotoniei lui Mihail (Anișcenko) sunt incorecte?
Nu. În primul rând, conform regulilor Bisericii Ortodoxe, un episcop trebuie să fie hirotonit de cel puțin doi episcopi. Aceasta înseamnă că participarea Patriarhului Bartolomeu și a lui Drabinko ar fi suficientă. Cu toate acestea, la liturghia în timpul căreia a fost hirotonit Anișcenko, au participat încă doi episcopi ai Patriarhiei Constantinopolului (pe lângă Drabinko și Șevciuk) – Mitropolitul Hrisostom (Kalaidzis) de Mirlikia și Mitropolitul Teolipt (Fenerlis) al Iconiei. Deci, în planul numărului necesar de participanți la hirotonie, nu pot exista obiecții. Apare întrebarea care a fost rolul lui Matei Șevciuk în acest eveniment.
Intriga este că Sevciuk a fost cel mai tânăr "episcop" dintre toți cei prezenți și a stat al doilea în stânga Patriarhului Bartolomeu, în timp ce Mihail (Anișcenko), pentru a se citi rugăciunea de sfințire, a fost plasat în dreapta lângă tron, și nu în centru. Adică a fost plasat cât mai departe posibil de Șevciuk. De aceea, când conducătorul Fanarului a început să citească rugăciunea cu punerea mâinilor pe capul lui Anișcenko, "episcopul" Matei Șevciuk a jucat rolul de observator și nici măcar nu a intrat în cadru în fotografia de mai jos. Punerea mâinile pe capul exarhului a fost săvârșită de Patriarhul Bartolomeu și de fostul mitropolit al Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice Alexandru Drabinko, și abia la mijlocul hirotonirii diaconul l-a adus pe Șevcuk la Anișcenko și l-a așezat lângă conducătorul Fanarului.
În caz de trebuință, fanarioții vor putea declara cu "conștiința curată" că sfințirea a fost săvârșită de doi episcopi (Patriarhul Bartolomeu și mitropolitul Alexandru Drabinko), așa cum este prescris în regulile Bisericii, în timp ce Matei Șevciuk era doar "prezent".
Astfel rezumăm că avem dreptul să afirmăm că hirotonia lui Mihail (Anișcenko) a demonstrat în mod clar cum Fanarul privește de fapt "hirotoniile" reprezentanților schismei ucrainene. În cel mai bun caz – ca fiind dubioase.
***
Din toate cele expuse mai sus, putem concluziona că hirotonirea exarhului fanariot pentru Ucraina a demonstrat tranșant câteva momente semnificative.
În primul rând, BOaU depinde în totalitate de Patriarhia Constantinopolului și nu deține independența despre care vorbește.
În al doilea rând, Fanarul nu are intenția să renunțe la interesele sale în Ucraina, și cu ajutorul exarhului-episcop va controla cu strictețe activitatea BOaU și, eventual, va implementa planurile de "alipire" a tuturor stavropegiilor stipulate în acordul încheiat cu Poroșenko. ...
În al treilea rând, Fanarul este conștient de problema "hirotoniilor" reprezentanților BOaU și, prin urmare, l-a invitat pe fostul mitropolit al Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice Alexandru (Drabinko), al cărui statut canonic este "impecabil", la hirotonirea episcopului de Koman.
Și în al patrulea rând, este foarte posibil ca fostul mitropolit Alexandru să devină cel care va sprijini Fanarul în implementarea planurilor sale în Ucraina în schimbul ... În schimbul unui statut cât mai înalt posibil în cadrul BOaU.
