Catolicii pregătesc pentru Belarus un scenariu de tipul "Maidanului"?

La 09 august 2020 au avut loc alegerile prezidențiale în țara vecină Belarus. Conform rezultatelor BEC, președintele actual al țării, Alexandr Lukașenko, a câștigat cu o marjă uriașă. Detașarea sa asupra celei mai apropiate concurente Svetlana Tihanovskaia a fost de peste 70%.

Dar în pofida victoriei aparent necondiționate, deja duminica seara străzile orașului multimilionar Minsk erau pline de grupuri răzlețe de protestatari (în jur de câteva mii de oameni) care încercau să demonstreze că rezultatele alegerilor au fost falsificate, iar victoria lui Lukașenko este o ficțiune.

Protestele "spontane", așa cum se întâmplă recent în unele țări post-sovietice, au fost bine organizate și poartă un caracter departe de a fi pașnic.

Foarte repede, protestul "pașnic" s-a transformat într-un protest nu chiar pașnic: aruncarea cu substanțe explozibile și pietre asupra forțelor de ordine, ciocniri directe. Drept urmare, o persoană a murit, peste 3000 de protestatari au fost reținuți de poliție. De asemenea, peste 40 de polițiști au fost primit traume de gravitate diferită.

Este clar că în viitorul apropiat situația din țară se va agrava și poate duce la complicații și conflicte și mai mari. Este evident de asemenea că scenariul protestelor de la Minsk amintește Maidanul de la Kiev și este imposibil să nu observăm paralela. Este vorba despre includerea simultană (ca la comandă) a resurselor mass media occidentale în "mediatizarea" problemei, declarațiile reprezentanților altor state despre dreptul bielorușilor la "proteste pașnice" și rezultate "independente" ale sondajelor exit poll la secțiile de votare realizate de reprezentanții "presei occidentale libere", și pregătirea bine organizată a opoziției, care nu este de acord cu rezultatele votării, sloganurile despre "Belarus europeană" și multe altele.

Totuși, ne vom concentra nu pe componentele politice ale acestui scenariu, ci pe cele religioase. Pentru că, ca și în cazul Maidanului ucrainean, catolicii au jucat un rol important în incitarea protestelor din piața "Ploșia" din Minsk.

Catolicii și "Maidanele"

Cu mult înainte de alegerile prezidențiale, Biserica Catolică din Belarus a organizat o campanie media puternică numită  "Catolicul nu falsifică".

Potrivit organizatorilor, această mișcare ar trebui să le transmită credincioșilor că "participarea la falsificări sau tolerarea faptelor de falsificare este un păcat grav, care trebuie mărturisit". Unul dintre organizatorii acestei "mișcări" în general a declarat că "nimeni nu vorbește atât de deschis ca noi despre aceasta (falsificări – n.r.)".

În special, liderul catolicilor din Belarus Tadeusz Kondrusevici a vorbit despre acest lucru.

Mai mult, organizatorii campaniei sunt siguri că "alegerile din Belarus nu au fost niciodată corecte. Acest lucru este clar și datprită faptului că pentru toată perioada președinției lui Lukașenko, mitropolitul Kondrusiewicz nu l-a felicitat niciodată cu victoria sa, deoarece a înțeles bine prețul acestor alegeri".

Cu alte cuvinte, reprezentanții Bisericii Romano-Catolice din Belarus declară public că ei și ierarhia lor consideră că toate alegerile anterioare pentru președinție sunt nelegitime și invalide. Drept urmare, făcând apel la un vot "conștient", BRC de fapt îndeamnă oamenii la acțiuni de protest.

În această poziție a catolicilor din Belarus este imposibil să nu se observe analogii cu acțiunile confraților de credință din Ucraina în urmă cu șase ani.

Este inutil de menționat că una dintre principalele forțe motrice ale Euromaidanului de la Kiev au fost uniații, al căror lider Sveatoslav Șevciuk deschis și-a chemat adepții să participe la proteste.

Iar la câțiva ani de la schimbarea puterii, în 2019, el a declarat public că victoria Euromaidanului de la Kiev a devenit posibilă doar cu participarea foarte activă a uniaților: "La sfârșitul anului 2013 – scrie liderul Bisericii Ucrainene Greco-Catolice – au încercat să ne priveze de posibilitatea de a ne realiza visul național – visul unei Ucraine libere, sobornicești, europene ... și noi pe Maidan, cu prețul unor mari sacrificii, ne-am apărat dreptul de a săvârși binele în libertate". La rândul său, episcopul BUGC Boris Gudzeak în 2014 a declarat că jumătate dintre participanții la mișcarea de protest din Ucraina au fost greco-catolici.

În poziția catolicilor din Belarus este imposibil să nu se observe analogii cu acțiunile confraților de credință din Ucraina în urmă cu șase ani. 

Mai mult, chiar în timpul primului Maidan din 2004, majoritatea protestatarilor aparțineau anume BUGC și se aflau în Casa Ucrainenilor din Kiev, unde era înregistrat sediul Comitetului Eliberării Naționale, centrul BUGC și al Universității Catolice din Ucraina (UCU). În această ordine de idei, ne putem aminti că cele mai radicale formațiuni armate ale Maidanului ca "Sectorul de dreapta" și "Tridentul" sunt de fapt organizații care operează în strânsă cooperare cu BUGC.

"Maturitate creștină" sau doar politică?

Interesant este că atât în ​​Belarus, cât și în Ucraina, ierarhia catolică își permite să vorbească activ pe subiecte politice. Singura diferență este că ierarhii bieloruși o fac cu mai multă atenție.

Atât în ​​Belarus, cât și în Ucraina, reprezentanții BUGC și BRC consideră că prin participarea la alegeri, credincioșii nu demonstrează o anumită maturitate politică, ci creștină (!). Iar votul "corect" indică alegerea conștientă.

Iată cuvintele lui Sveatoslav Șevciuk despre viitoarele alegeri prezidențiale din Ucraina din 2019: "Astăzi în Ucraina ne pregătim să demonstrăm maturitatea noastră națională și creștină prin participarea la alegerile prezidențiale din Ucraina".

Transmitem cuvintele din adresarea principalului catolic din Belarus, arhiepiscopul Tadeusz Kondrusevici: "Participarea la alegeri este o manifestare a responsabilității și a maturității în construirea viitorului țării noastre".

Vom fi de acord că paralelele din formulări sunt prea evidente pentru a fi o simplă coincidență.

Iar la 4 august, adică cu câteva zile înainte de alegeri, același Kondrusevici face o declarație care poate fi evaluată ca un apel voalat la participarea la acțiuni de protest sau, cel puțin, ca o aprobare a acestei participări. În reflecțiile sale despre viitoarele alegeri, liderul catolicilor din Belarus declară: "Deci, nu ne vom teme de greutăți, pentru că Iisus este cu noi. Dacă o să avem încredere în El și dacă diverse forțe sociale și politice vor acționa în conformitate cu duhul Evangheliei și vor avea grijă de binele comun al țării noastre, Iisus ne va ajuta pe noi, care suntem diferiți (diferiți – ceea ce este firesc) să fim un singur popor, frați și surori care ne vom iubi și ne vom respecta reciproc, și atunci furtuna va trece în liniște". Notăm că Kondrusevici avertizează despre "furtună" încă de la 4 august – când încă nu existatau proteste. Prin urmare, nu vom fi surprinși dacă în zilele următoare preoții, mirenii și episcopii catolici vor deveni cei mai activi participanți la protestele antiguvernamentale.

Ortodoxia și "revoluțiile"

Biserica Ortodoxă adoptă o atitudine complet diferită față de revoluții și proteste. Atât în ​​Ucraina, cât și în Belarus, clerul încă de la începutul procesului preelectoral apelat către cetățeni să păstreze pacea și să evite violența.

În ajunul alegerilor prezidențiale, Exarhul Belarusiei Mitropolitul Pavel de Minsk și Zaslavl, adresându-se credincioșilor, a declarat următoarele: "Biserica Ortodoxă Belarusă  face apel la toți cetățenii țării, purtători de opinii diferite, să păstrăm armonia, dialogul și respectul reciproc, amintește de importanța menținerii păcii, liniștii și căutarea înțelepciunii. Adresându-mă către toți locuitorii din Belarus, vă îndemn pe toți, dragi frați și surori, să nu cedați la apeluri provocatoare și să nu porniți pe calea violenței, confruntării și încălcării ordinii publice. Fiecare locuitor al țării noastre care a atins majoratul are dreptul să facă o alegere liberă constituțională, dar acest drept ar trebui să fie exercitat nu la baricade și mitinguri, ci la secțiile de votare care sunt prevăzute și organizate în conformitate cu legislația Republicii Belarus".

În ianuarie 2014, preoții și călugării Bisericii Ortodoxe Ucrainene cu prapore și cruci au stat între cei ieșiți la revoltă și forțele de ordine, și i-au chemat la dialog. Clerul nostru permanent a chemat la pace și armonie, preoții și mirenii au înălțat rugăciuni pentru încetarea confruntării civile din Kiev și din întreaga țară.

Accentuăm, nici un cuvânt despre "furtună", despre faptul că "nu trebuie să ne temem de greutăți, pentru că Iisus este cu noi" și așa mai departe. Totul este extrem de clar și limpede – trebuie să ne apărăm drepturile legale într-un mod legitim, și nu pe baricade.

Să ne amintim că în perioada Euromaidanului, Biserica Ortodoxă Ucraineană canonică a adoptat o poziție similară. În ianuarie 2014, preoții și călugării Bisericii Ortodoxe Ucrainene cu prapore și cruci au stat între cei ieșiți la revoltă și forțele de ordine, și i-au chemat la dialog. Clerul nostru permanent a chemat la pace și armonie, preoții și mirenii au înălțat rugăciuni pentru încetarea confruntării civile din Kiev și din întreaga țară.

***

De ce între BRC și Ortodoxie există o diferență de opinii atât de fundamentală cu privire la proteste? De ce cardinalii Bisericii Romano-Catolice se consideră îndreptățiți să cheme poporul în numele lui Iisus să participe la diverse "maidane" (revoluții – n.t.) (cum a fost cazul, de exemplu, în Hong Kong), în timp ce episcopii ortodocși se roagă pentru pace și fac apel la dragoste și respect? La urma urmei, Evanghelia este aceeași, atât catolicii cât și ortodocșii cred în Domnul nostru Iisus Hristos. Atunci de ce există o asemenea diferență de opinii?

Totul este din cauză că ortodocșii nu uită că Împărăția lui Hristos nu este din această lume. Mântuitorul a venit pe pământ nu pentru a schimba sistemul politic, ci pentru a schimba sufletul și inima omului. Dumnezeu nu ne eliberează de tiranii pământești, ci de tirania păcatului, de satana și de moarte. Creștinii ortodocși nu uită niciodată că sunt, în primul rând, cetățeni ai cerului. Ei știu că patriotismul este dragostea pentru patrie, dragostea pentru poporul său, respectul pentru toată lumea, și nicidecum nu ură, răutate și agresiune. Biserica nu-i împarte pe credincioși în partide, nu indică care opinii politice sunt corecte și care sunt greșite, nu spune că "maturitatea creștină" depinde de conștiința politică (așa cum susține Sveatoslav Șevchuk). Nu, viața noastră creștină, la fel ca și maturitatea, depinde doar de credința în Hristos și de pocăința pentru păcate.