De ce schismaţii Bisericii Ortodoxe a Ucrainei au acces la Muntele Athos

 

La 4 iunie 2019 pe site-ul oficial al Bisericii Ortodoxe Ucrainene a fost publicată informaţia că toţi pelerinii Bisericii Ortodoxe Ucrainene pe Sfântul Munte au nevoie de nişte adeverinţe speciale:

"Cancelaria Mitropoliei de la Kiev a Bisericii Ortodoxe Ucrainene, ca răspuns la cererea egumenilor Sfântului Munte Athos, vă aduce la cunoștință binecuvântarea Preafericitului Mitropolit al Kievului și a întregii Ucraine Onufriecu ca toţi clericii, călugării și enoriaşii Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care vor face pelerinaj la Sfântul Munte Athos, să aibă cu ei o adeverinţă de apartenență la Biserica Ortodoxă Ucraineană.

În adeverinţa eliberată pe antetul administrației eparhiale trebuie să fie indicată perioada de ședere, şi documentul trebuie să conţină semnătura şi ştampila episcopului Eparhiei".

Textul spune că inițiativa a venit de la egumenii (nu se menţionează exact care) de pe Muntele Athos.

La 6 iunie bloggerul ortodox Max Klimenko pe pagina sa de Facebook a publicat date despre o conversație cu stareţul mănăstirii Simonos Petras, Arhimandritul Elisei:

"La întrebarea mea directă dacă mănăstirea Simonos Petras a trimis vreo cerere către Preafericitul Mitropolit Onufrie cu privire la necesitatea pelerinilor din Ucraina să prezinte o adeverinţă de apartenență la Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei (altfel le va fi refuzată intrarea pe Athos), părintele Elisei a părut surprins și a răspuns că nici el, nici vreunul dintre egumeni de pe Athos pe care el îî cunoaşte, nu s-au adresat la Kiev cu o astfel de cerere ... În ceea ce privește posibilitatea de a sluji și de primi în genere sfintele taine pentru preoţi și monahi (nu laici), Elisei a zis că singurul document care poate fi cerut pe Athos este binecuvântarea Patriarhiei Constantinopolului (pentru că Patriarhul Bartolomeu este episcopul conducător al Athosului). Nu sunt necesare alte documente, îndeosebi pentru laici. Părintele Elisei și-a exprimat regretul că cineva încearcă să folosească autoritatea Sfântului Munte Athos pentru propriile sale interese egoiste. Sfântul Munte, a reemarcat egumenul de pe Athos, a fost întotdeauna și rămâne un loc sfânt pentru întragea Ortodoxie, unde, cu rugăciune și dragoste, sunt primiţi toți pelerinii, fără diferențe din principii naționale sau de altă natură. Părintele Elisei m-a asigurat, de asemenea, că în mănăstirea Simonopetra se face zilnic rugăciune pentru sănătatea și bunăstarea Mitropolitului Kievului  Onufrie și pentru fiii săi duhovniceşti".

În principiu, egumenul mănăstirii Simonos Petras a spus doar ceea ce știa, și anume: nu a trimis personal o astfel de cerere și nu știe dacă altcineva a făcut-o.

Cu toate acestea, mulți susținători ai autocefaliei ucrainene au reacționat la cuvintele egimenului Elisei în felul lor și au anunțat cu pripă că Mitropolia de la Kiev publică falsuri.

În mass-media a început să apară publicaţii că circulara mitropoliei i-a avut în vedere pe toţi egumenii de pe Athos, iar egumenul mănăstirii Simonos Petras a contestat acest lucru.

Mai târziu, Max Klimenko însuși a comentat situația: "Eu (citând cuvintele arhimandritului Elisei) am scris că nici el personal, nici vreunul din egumeniip care el îi cunoaşte nu au trimis nici o adresare la Kiev. Ceea ce nu exclude că cineva dintre egumeni ar fi putut trimite o astfel de cerere – acesta este dreptul său. În rest totul e speculație".

Această postare a lui Klimenko a impus resursele informaționale care au simpatie pentru Biserica ortodoxă a Ucrainei să-și corecteze mesajele: "După cum s-a constatat, este vorba de inițiativa egumenilor anumitor mănăstiri de pe Muntele Athos, care nu doresc să slujească cu reprezentanții Bisericii Ortodoxe semi-recunoscute din Ucraina și, prin urmare, doresc să știe ce fel de Biserică reprezintă pelerinii din Ucraina".

Nu știm ce înseamnă cuvintele "Biserica Ortodoxă semi-recunoscută din Ucraina", deoarece din cele 15 Biserici Ortodoxe Locale doar Patriarhia de Constantinopol s-a compromis prin slujirea serviciului divin împreună cu schismaţii ucraineni.

Un alt lucru nr atrage atenția – chiar și resursele informaţionale anti-bisericești sunt nevoite să accepte că o cerere privind prezentarea documentlor care să confirme apartenenţa la Biserica canonică ar putea fi posibilă. Nu există nici o îndoială că printre mănăstirile de pe Athos există și mănăstiri care nu au nevoie de o asemenea adeverinţă.

Cui îi este interzis să intre pe Athos

Multe mănăstiri aproape că niciodată nu refuză să acorde pelerinilor cazare pentru o noapte. În ultimul timp, totuși, unele mănăstiri nu numai că nu acceptă pelerini din Ucraina pentru cazare, dar nici măcar nu le permit să se închine la sfintele moaşte şi icoane.

Această poziție se datorează faptului că, după ce patriarhul Bartolomeu a oferit Tomosul schismaților ucraineni, mulți dintre ei s-au grăbit în mod deschis la Athos. Foarte des, acești oameni merg la Sfântul Munte nu pentru rugăciune, ci pentru a organiza un fel de spectacol din pelerinajul lor, ca să demonstreze că athoniţii susţin Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Pentru aceasta, schismații din Ucraina fac poze cu părinţii athoniţi, cântă imnul țării pe vârful Sfântului Munte, atârnă steaguri, încearcă să slujească cu părinţii athoniţi etc.

În ultimul timp, totuși, unele mănăstiri nu numai că nu acceptă pelerini din Ucraina pentru cazare, dar nici măcar nu le permit să se închine la sfintele moaşte şi icoane.

Firește, oponenții acțiunilor necanonice ale Patriarhului Bartolomeu nu le place acest lucru. Există o mulțime de astfel de oponenți pe Athos care preferă să nu le permită reprezentanților BOaU să intre în mănăstirea lor pentru a evita orice contact cu, ca apoi să nu fie consideraţi printre susținătorii acestei structuri dubioase.

Prin urmare, problema cu pelerinii ucrainieni există cu adevărat. Multă lume scrie pe Facebook că părinţii athoniţi (nu toţi, bineînțeles) îi întreabă pe ucraineni la care jurisdicție aparțin.

Tatiana Dvorovaia: "Preoţii noștri tocmai s-au întors de la Athos. Peste tot cu stricteţe au fost întrebaţi de la cine sunt când aflau că sunt din Ucraina. După ce le spuneau că de la Preafericitul Onufrie, le primeau cu bucurie, îi transmiteau plecăciuni, ziceau că se roagă pentru el și pentru noi".

Basil Elachistod: "Mănăstirile îi primesc pe toți pelerinii, indiferent de apartenența lor religioasă. Dar unele, cum ar fi Costamonitu, au anumite limitări, nu acceptă clerici ai Bisericii Ortodoxe a Ucrainei".

Iurii Strugov: "De exemplu, au refuzat să ne primească la schitul Sfântului Andrei de îndată ce au aflat că suntem ucraineni. Egumenul a ordonat să nu ne primească. Iar stareţul Gavriil tot nu ne-a primit. El (stareţul Gavriil – n.red.) nu ne-a primit pentru că suntem din Patriarhia Constantinopolului. După cum a spus călugărul, nu-l mai pomeneşte nici pe patriarh.

Printre cei care au într-adevăr nevoie de o astfel de adeverinţă de la Mitropolia Kievului poate fi numărat nu numai egumenul mănăstirii ruse Sf. Panteleimon, dar și egumenul mănăstirii sârbe Hilandar, al mănăstirii bulgare Zografu, şi de asemenea egumenul schitului Sf. Andrei. Oponenți aprigi ai recunoaşterii schismaţilor ucraineni sunt numiți şi egumenii mănăstirilor Dohiariu și Sfântul Pavel.

Manastirea Simonos Petras si "legea ospitalitatii"

Egumenul de la Simonos Petras spune că legea ospitalității este foarte importantă pentru athoniţi. Dar, în ceea ce privește schisma ucraineană, arhimandritul Elisei se conduce nu numai de această lege.

Din 2013 oligarhul ucrainean și omul de afaceri Andrei Maţola este considerat ctitor al mănăstirii Simonos Petras. Iată un citat din mesajul din 2013 despre pelerinajul la Muntele Athos a preotului de la una din bisericile lui Serghei Ghenov: "Cu mare recunoștință față de binefăcătorii mei, antreprenorul Andrei Maţola (ctitorul mănăstirii Simonos Petras)".

Andrei Maţola este un producător ucrainean de bere important și, împreună cu fratele său, deputatul Roman Maţola, este principalul sponsor al Bisercii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei de la Kiev. Să fim de acord, nu cel mai "corect" ctitor pentru o mănăstire de pe Athos.

Desigur, cuvintele unei persoane încă nu confirmă poziția specială a lui Maţola pentru athoniți. La urma urmei, statutul de ctitor pe Athos nu este acordat oricui, iar numele unui binefăcător, conform tradiției bizantine, este uneori inclus în numele întreg al unei mănăstiri sau al unei biserici.

Dar în 2014 Serghei Ghenov a publicat un alt mesaj: "Andrei Maţola este un antreprenor de la Kiev, ctitorul mănăstirii  Simonos Petras  (știu că Andrei, pe lângă mănăstirea  Simonos Petras, susține financiar și alte mănăstiri ale Sfântului Munte [să nu mai vorbim de cele ucrainene]), este un filantrop". Conform declarației lui Ghenov, Andrei Maţola însuși este reprezentat pe una din icoanele picturii murale:

Mai mult. În anul 2016 Roman Maţola a adus în patria sa din Athos icoana Mariei Magdalena, fapt descris pe site-ul său: "Icoana, care se afla acum în regiunea Hmelnițki, a fost pictată de călugării de pe Sfântul Munte Athos și a fost înmânată familiei lui Roman Maţola ca semn de recunoștință pentru ctitoria mănăstirii Simonos Petras".

Pelerinajul pe Athos, în urma căruia icoana Mariei Magdalena a apărut în bisericile din jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei de la Kiev din regiunea Hmelnițki, a fost săvârşit de Roman Maţola împreună cu clericii acestei organizații religioase. Acest lucru poate fi explicat foarte simplu – familia lui Maţola o perioadă îndelungată a fost activ implicată în finanţarea Patriarhiei de la Kiev. Pentru astfel de activități, liderul Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei de la Kiev Filaret Denisenko l-a decorat pe fratele mai mare Roman.

În 2012 Andrei Maţola a fost înmatriculat la "Academia Teologică a Patriarhiei de la Kiev din orş. Kiev " la forma de studii prin corespondență. La aceeași academie, rectorul căreia Alexandru Trofimliuk a fost caterisit de Filaret.

Apropo, în opinia lui Filaret, familia Maţola s-a orientat totalmente înspre susţinerea financiară a Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, iar "Epifanie depinde de Maţola".

Astfel, datorită susţinerii financiare a lui Maţola, cu aproape trei ani înainte de primirea Tomosului, călugării vestitei mănăstiri de pe Athos Simonos Petras, i-au primit cu destulă bunăvoinţă pe schismaţii ucraineni. Este de mirare oare faptul că egumenul mănăstirii, arhimandritul Elisei, neagă necesitatea oricărei adeverinţe privind apartenenţa la Biserica Ortodoxă Ucraineană?

Cutlumuș și Ucraina

În acest context merită menționată și mănăstirea Cutlumuş. Unul dintre monahii schitului Sf. Panteleimon din această mănăstire, ieromonahul Hrisostom, a participat la "intronizarea" liderului Bisericii Ortodoxe a Ucrainei Epifanie Dumenko. Dar Chinotul Sfântului Munte a decis să nu trimită reprezentanții săi la " intronizarea " lui Dumenko. De aceea părintele Hrisostomos la Kiev a fost prezent nu ca reprezentant al Muntelui Athos, ci ca cleric al Patriarhiei de la Constantinopol.

Totodată egumenul Cutlumuşului se număra printre egumenii (mănăstirilor Iveron, Marea Lavră și Noul Esfigmenu) care la 28 februarie 2019 la şedinţa Sfântului Chinot din Sfântul Munte și-au exprimat susţinerea față de Biserica Ortodoxă a Ucrainei.

Anume egumenul chiliei în cinstea Sf.Ioan Gură de Aur ieromonahul Hrisostom a fost persoana care a eliberat diamonitirionul  (un permis special pentru vizitarea Sfântului Munte Athos) pentru prima delegaţie a schismaţilor  ucraineni pe muntele Athos.

Dar, ca și în cazul mănăstirei Simonos Petras, problema nu este numai în legea ospitalității.

În 2016 ieromonahul Hrisostom și ierodiaconul Hrisostom din mănăstirea athonită Cutlumuş au venit în Ucraina. Aici, la Universitatea Ortodoxă Deschisă din Sf. Sophia cea Înţeleaptă, au ţinut mai multe prelegeri și s-au întâlnit cu premierul Vladimir Groisman și cu speakerul Radei Supreme Andrei Parubii. Noi nu știm exact de ce aceşti călugări athoniţi au avut o astfel de recepție. Dar anume în timpul vizitei lor a apărut știrea că "în apropierea mănăstirii Cutlumuş  începuse deja construcția de chilii pentru oaspeții din Ucraina". Aceste chilii vor putea găzdui 60 de persoane. Pe teritoriul lor se vor construi două biserici. În mod natural, şi în acest caz sponsorul a fost Andrei Maţola, care a spus: "Avem scopul să facem un centru ucrainean pe Athos, unde va putea veni orice ucrainean, să fie găzduit peste noapte, să se roage și să se simtă într-o oarecare măsură ca acasă".

Puem presupune că încă din 2016 zidarii și ctitorii de chilii se așteptau că vor găzdui acolo reprezentanți ai noii "Biserici ucrainene", crearea căreia a fost deja planificată la Fanar.

La 25 aprilie 2016 pe site-ul lui Roman Maţola a apărut știrea intitulată: "Datorită lui Roman Maţola pelerinii au vizitat Muntele Athos".

Printre comentariile entuziasmate despre călătorie, ne atrag atenția acele care au fost semnate de "preoți". Primul comentariu este deosebit de interesant - "preotul" Vasilii Hetman (pe fotografie se află în centru, în scufie), care spune că pelerinii au slujit în schitul Panteleimon – anume acel al cărui reprezentanți au fost mai târziu prezenți la intronizarea lui Epifanie. Adică schismaţii ucraineni nu numai că a fost acceptaţi în acest schit, dar şi li s-a permisă să slujească. Și aceasta este în 2016, înainte acordarea Tomosului de Patriarhul Bartolomeu!

De unde știm că acești "preoți" aparțineau Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhieide la Kiev? Din mesajul ziarului din Şepetov "Zi după zi" datat cu 20 aprilie 2016:

"În timpul serviciului de dimineață în mănăstirea Marelui Mucenic și Tămăduitor Panteleimon, care se desfășoară în mod tradițional în limba greacă, preoții noștri – protopopul raionului Polonski al Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhieide la Kiev părintele Andreo Moravski, părintele Vasilii Hetman (Şepetovka), părintele Vasilii Pavliuk (Harţev), părintele Serghie Skorobahatîi (Sudilkov ) și părintele Alexandru Slepţov (Kipcinţi) – au citit rugăciunile "Crezul" și "Tatăl nostru" în limba ucraineană, pelerinii noștri s-au mărturisit și s-au împărtăşit cu Sfintele Daruri".

Apropo, acest schit se află în apropierea mănăstirii Cutlumuş, din care face parte. A fost înființată la sfârșitul secolului al XVIII-lea și, desigur, nu are nimic de-a face cu mănăstirea rusă Sf.Panteleimon de pe Muntele Athos.

Se pare că până în 2016 părintele Hrisostom menționat anterior i-a împărtăşit deja cu Sfintele Daruri în celula sa pe reprezentanţii Patriarhiei de la Kiev, care au sosit la mănăstirea Cutlumuş cu un grup de pelerini condus de deputatul din blocul lui Petro Poroșenko, Roman Maţola.

Cu toate acestea, în prezent situația în jurul recunoașterii schismaticilor ucraineni de către monahii mănăstirii Cutlumuş și a schiturilor care îi aparțin s-a schimbat într-o oarecare măsură.

5 din cei 12 călugări athoniţi care au semnat scrisoarea care a provocat atâta vâlvă  deoarece cereau ca Chinotul să interzică intrarea reprezentanților Bisericii Ortodoxe a Ucrainei pe Sfântul Munte, reprezintă mănăstirea Cutlumuş.

Poziția egumenului mănăstirii care a ordonat ca reprezentanții Bisericii Ortodoxe a Ucrainei să fie primiţi în mănăstire (dar le-a interzis să slujească pe teritoriul Cutlumuşului), a a provocat murmur la o anumită parte a comunității monahale.

Din spusele lui Filaret, familia Maţola a trecut acum totalmente la susţinerea financiară a Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, iar Epifanie depinde de Maţola.

Publicația "Strana.ua" a comunicat că "la 13 aprilie un anumit ieromonah de origine din Ucraina, Paisie Kril, a adus la Cutluşuş trei enoriași înstăriţi ai Bisericii Ortodoxe a Ucrainei. Au fost împărtăşiţi acolo. Când un monah vorbitor de limbă rusă a aflat cine sunt ei, i-a anunțat despre acest lucru pe frați în timpul trapezei. Atunci unul dintre Hrisostomii menţionaţi mai sus (dar nu acel care a fost la "intronizarea" lui Epifanie) s-a apropiat de el și "le-a explicat simplu că aceştia sunt prietenii mănăstirii iar faptul că sunt schismaţi este părerea personală a acestui rus".

În momentul de față, egumenul mănăstirii Cutlumuş, deși are faţă de Andrew Maţola mult respect, a adoptat o poziție neutră faţă de schismații ucraineni. Nu putem afirma cu încredere care este cauza. Poate că poziția egumenului s-a schimbat în legătură cu protestul monahilor sau, probabil, pentru că egumenul a decis că respectarea canoanelor este mai importantă decât construirea chiliilor.

Din cele relatate mai sus putem concluziona că totul nu este atât de simplu și unilateral pe Athos, cum doresc să ne convingă adepţii  Bisericii Ortodoxe a Ucrainei. Într-adevăr, există multe mănăstiri și călugări Sfântul Munte, care cer sau pot cere de la pelerinii ucrainieni un document privind apartenența lor la Biserica canonică. Desigur, există și cei care preferă să nu se aprofundeze în problema canoanelor Bisericii, ci să aibă încredere în acțiunile Patriarhului Bartolomeu.

Dar chiar dacă pe Muntele Athos, subordonat în mod direct Patriarhului Bartolomeu, mulți nu sunt de acord cu recunoașterea schismaților ucraineni, atunci cu atât mai mult nu sunt de acord cei care nu depind în niciun fel de Fanar. Mai mult, problema recunoașterii Bisericii Ortodoxe a Ucrainei se va agrava în timp. Și nici banii, nici înșelăciunea, nici persuasiunea sau intimidarea nu pot influenţa faptul că ei, schismaţii, nu trebuie să caute recunoaştere, ci pocăința. În toate celelalte cazuri, schismații vor rămâne schismaţi, iar Biserica va rămâne cu Hristos.