De ce a eşuat Blitzkrieg-ul Fanarului

Astăzi putem afirma că criza internp a BOaU, care recent a devenit publică, va avea cu siguranţă urmări grave pentru recunoaşterea  acestei structuri religioase de către Ortodoxia mondială. Cauze sunt mai multe.

Înainte să enumerăm aceste cauze, vom face câteva constatări care ne vor ajuta să înţelegem mai bine problema.

La 11 iunie 1992 Soborul de Arhierei ai Bisericii Ortodoxe Ruse a decis: "să fie destituit şi caterisit Mitropolitul Filaret (Denisenko), lipsitde toate gradele preoției și de toate drepturile de ckeric" pentru "atitudinea cruntă și arogantă față de clerul în subordine, dictatură și șantaj, inducerea credincioșilor în ispită, sperjur, calomnie publică și blasfemie împotriva Soborului de Episcopi, realizarea tainelor, inclusiv hirotonia, într-o stare de interzicere, cauzarea schismei în Biserică".

Puţin mai târziu, în anul 1997, la Soborul de Arhierei ai Bisericii Ortodoxe Ruse Filaret a fost excomunicat și anatematizat. Această hotărâre a fost recunoscută de toate Bisericile Ortodoxe.

Foarte curând, la 24 mai 2019, Filaret poate fi caterisit (şi în perspectivă – anatematizat) de acei «arhierei», pe care el i-a которых он «hirotonisit», fiind excomunicat şi anatematizat. Vom vorbi direct, nu este uşor să găseşti o situaţie analogică în istoria Bisericii. La fel, este greu de găsit un exemplu când anatema a fost anulată nu de cei care au proclamat-o.

Anatema lui Filaret este legitimă

La 11 octombrie 2018 Sfântul Sinod al Patriarhiei de Constantinopol a studiat cererea fostului mitropolit al Kievului Filaret privind ridicarea anatemei şi a ajuns la concluzia că Denisenko a fost anatematizat "nu din motive dogmatice", strecurând în acestmod presupunerea unor motive politice. În continuare fanarioții au scris că Filaret împreună cu șeful BOAU Macarie Maletici "nu restabiliţi canonic în rangul lor ierarhic sau preoțesc, iar adepţii sunt restabiliţi în comuniune cu Biserica".

Într-adevăr, mulţi din Ucraina și din străinătate sunt tentaţi să creadă că pretențiile Bisericii ruse față de Filaret nu sunt dictate atât de încălcările canonice cât și de lupta sa dezinteresată și pentru libertatea Bisericii ucrainene. Cu toate acestea, evenimentele care se desfăşoară în jurul nostru în ultimele săptămâni arată clar că anatema față de Filaret Denisenko a fost cât se poate de justă.

Declarațiile sale că "este și va fi patriarh", condițiile pe care le-a pus în fața reprezentanților Patriarhului Bartolomeu la așa-numitul "Sobor unificator" despre conducerea „Bisericii” scot în evidenţă faptul că această persoană conștient este angajat în distrugerea Bisericii lui Hristos. Fapt pentru care, de fapt, el a fost excomunicat din Biserică. Toate Bisericile Ortodoxe locale pot acum să se congingă de acest fapt. Și cine poate spune acum că blasfemia împotriva Bisericii nu este un motiv dogmatic pentru excomunicare?

În anatemă concepuţi şi în anatemă născuţi

În acest sens, apare o întrebare logică - dacă anatema lui Filaret este justă, atunci oare nu înseamnă aceasta că întreaga BOaU de astăzi, ca creatura lui Filaret, este doar o adunare de laici anatematizați? Întrebarea nu este lipsită de sens. Și unii deja şi-o pun, deşi numai sub forma unei îndoieli, cu privire la hirotoniile făcute de Filaret.

La urma urmei, dacă Filaret a fost cu dreptate excomunicat şi caterisit, atunci, conform canoanelor Bisericii, el nu poate săvârşi slujiri şi hirotonii. Chiar dacă toate acuzațiile sunt nedrepte – el trebuia să aștepte până la sfârșitul procesului de judecată (după apelul în toate instanţele posibile) și până atunci să nu slujească, etc. Dar, după cum știm, Filaret a decis că istoria îl va justifica și, prin urmare, și-a continuat lupta împotriva Bisericii. În această luptă au fost concepuți și născuți toți adepţii BOaU și se opun "tatălui lor duhovnicesc".

Cunosc oare Bisericile locale acest lucru? Fără îndoială. Doresc oare ele să aibă comuniune euharistică cu anatematizații? Nu, desigur. Mai mult, subliniem din nou că excomunicarea lui Filaret din Biserică nu a fost dictată de motive politice – doar canonice.

Jumătate de an fără mișcare

La începutul lunii ianuarie, exarhul Constantinopolului, Arhiepiscopul Daniel Zelinski, a declarat că recunoașterea BOaU este o problemă de câteva luni: "Vladâca Epifhanie a trimis deja scrisori de consiliere – scrisorile sale reprezentative în care informează despre alegerea sa. Bisericile  din România şi din  Grecia vor fi printre primele care îl vor recunoaşte, iar apoi procesul va continua". Cei care nu vor să-l accepte imediat, cu ei se va lucra "şi li se va explica de ce noua Biserică a Ucrainei trebuie să fie recunoscută".

El a asigurat că nu vor exista probleme majore în această privință: "Nu prezic probleme majore aici. Cred că Bisericile Serbiei și a Antiohiei ne vor înțelege, avem nevoie de puțin timp. Anumite condiții politice au fost create în aceste regiuni, așa că este nevoie de timp”.

A trecut aproape jumătate de an a trecut deja, dar încă nu au obţinut recunoașterea. Mai mult, după cum s-a dovedit, munca în sudoarea frunții este necesară anume cu schismații ucraineni, care nu se recunosc între ei.

De exemplu, adepţii lui Epifanie Dumenko se întreabă de ce Filaret, care l-a propulsat pe Epifanie pentru postul de primat, nu recunoaște acum în persoana lui drepturi de Întâistătător. Epifanie însuși este ofensat de "bunicul BOaU" pentru că îl umilește ca Întâistătător.

Dacă anatema lui Filaret este justă, oate nu înseamnă acest fapt că BOaU, ca creatura lui Filaret, este doar o adunare de laici anatematizați?

Și nu există nici o îndoială că, în afară de Filaret, în interiorul BOaU există alți "episcopi" care nu văd calitățide Întâistătător în tânărul Serghei Dumenko și este puțin probabil că ei se vor supune ordinelor sale "ierarhice". În această situație, Dumenko va trebui să caute în mod constant ajutor de la Fanar și să îi sperie pe cei rebeli cu interdicții și pedepse din partea "Bisericii Mamă", ceea ce subliniază că: BOau este o mitropolie a Istanbulului, iar " Întâistătător ul" este un general de nuntă care nu decide nimic . Primul exemplu este vizita recentă a Arhiepiscopului Daniel în Ucraina.

Această stare de lucruri va submina și mau mult autoritatea modestă a lui Epifanie, iar Fanarul se va confrunta cu inevitabila întrebare: cu cine să-l înlocuiască? Este clar că într-o astfel de situație este neîntemeiat să cerem recunoașterea acestei structuri atât de neclare. Cum să recunoști oameni care nu se recunosc? Pe de altă parte, în caliztate de cine să îi recunoaștem – Biserică autocefală și independentă sau Mitropolie Kieveană a Patriarhiei de Constantinopol?

"Nimeni nu ne recunoaşte"

Schismaţii înşeşi înţeleg că tergiversarea atât de îndelungată a recunoaşterii devine o problemă foatrte serioasă.

Filaret consideră, în genere, că perspectivele de legitimare a creaturii sale sunt nule: "Acum spuneți că avem nevoie de recunoașterea altor Biserici. Și trebuie să distrugem Patriarhia de la Kiev pentru ca alte Biserici să ne recunoască. Este adevărat sau nu? Acest lucru nu este adevărat. Nici una din celelalte Biserici nu va recunoaște Biserica Ucrainei, nu doar ca  patriarhie, ci și ca Biserică ortodoxă a Ucraineană (BOaU – n.red.). Și aşa se întâmplă în realitate. Chiar și Bisericile care erau predispuse să recunoască Biserica ucraineană ca fiind autocefală în cazul în care Patriarhul Ecumenic va acorda Tomosul, acum refuză să o facă, nu în mod deschis, ci sub diverse pretexte. Dar nici Biserica Greacă, nici cea din Cipru, nici Irusalimul, nici Bisericile Alexandriei nu au comuniune de rugăciune cu Biserica ortodoxă a Ucrainei. Nici nu vorbim despre Bisericile sârbă sau bulgară. Și până în prezent nu văr căi care ar duce la recunoaştere".

De fapt, în cuvintele sale i-au sugerat lui Bartolomeu în mod limpede că nu și-a îndeplinit promisiunile. Și pentru Filaret acesta este unul dintre motivele pentru care a început demersul său antifanariot – nu există nici o recunoaștere și nici nu va fi!

"Nici Biserica Greacă, nici cea din Cipru, nici Irusalimul, nici Bisericile Alexandriei nu au comuniune de rugăciune cu Biserica ortodoxă a Ucrainei. Nici nu vorbim despre Bisericile sârbă sau bulgară. Și până în prezent nu văr căi care ar duce la recunoaştere".

Întâistătătorul BOaU PK Filaret Denisenko

Se pare că Denisenko a acceptat Tomosul doar pentru ca "Biserica" să fie legitimată. El a înțeles perfect că condițiile pe care le-a stabilit Fanarul erau complet înrobitoare, nu putea fi pusă în discuție nici o independență sau autonomie. În pofida acestui fapt, documentele sunt semnate. El a semnat pentru că a fost asigurat că totul se va întâmpla rapid și uşor. O lună sau două. Cu toate acestea, în realitate totul s-a dovedit a fi mult mai complicat şi în loc să recunoască noua structură, Bisericile Ortodoxe pun tot mai multe întrebări, demonstrând în acest mod poziția lor faţă de problema creată.

Lupta pentru Patriarhie, sau "Mai devreme sau mai târziu ne vor recunoaşte"

Epifanie este nevoit să dea explicaţii (nu doar lui Filaret) de ce nu au obţinut recunoaşterea Bisericilor şi când ea va fi. În luna aprilie zicea că „mai devreme sau mai târziu ne vor recunoaşte toate Bisericile”.

Cu toate acestea, formula zbătută a lui Filaret "mai devreme sau mai târziu" nu-i mai satisface pe adepţii lui Dumenko și peste o lună el este nevoit să promită nişte termeni mai concreţi când va veni recunoașterea: "Noi purtăm discuţii  cu mai multe Biserici Ortodoxe, dar nu oficial. Pentru a nu împiedica procesul de recunoaștere. Și, treptat, cred că în decursul acestui an, mai multe biserici ortodoxe locale ar trebui să recunoască autocefalia – aceasta este acțiunea Patriarhului Ecumenic faţă de Biserica Ortodoxă a Ucrainei".

Cel mai interesant este faptul că eșecul total al acestei fraude cu Tomosul este explicat de Epifanie astfel că fiecare Biserică ar trebui să regândească problema autocefaliei ucrainene și să o studieze în detaliu. Și din moment ce acest proces are nevoie de timp, precum și adoptarea unei decizii soborniceşti, nimeni încă nu a reușit să recunoască noua structură bisericească. Da, timp de cinci luni Bisericile locale au regândit această întrebare și nu pot regândi totul. Prin urmare, singurul lucru care rămâne pentru Dumenko, este să creadă: "Dar eu cred că în viitorul apropiat mai multe Biserici vor recunoaște acest act de proclamare a autocefaliei Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BoaU – n.red.)".

Pe de altă parte, cuvintele "mai devreme sau mai târziu ne vor recunoaşte" sunt "credința" lui Filaret și mantra lui, pe care le-a folosit de aproape 30 de ani. Lupta pentru "patriarhie" este sarcina pe care schism ucraineană și-a pus-o în faţă. Ce s-a schimbat de fapt după Tomos? Nu au avut şi nici nu au nici o autonomie, nici legitimitate din partea Ortodoxiei mondiale. Da, și sarcinile sunt aceleaşi. Prin ce se justifică? Au determinat unitatea poporului ucrainean și au vindecat schisma? Toate aceste întrebări au un singur răspuns – "nu".

Tomosul nu și-a îndeplinit rolul

Patriarhul Bartolomeu, când a proclamat autocefalia BOaU, a citat motivul principal că Tomosul va vindeca schisma, va uni ucrainenii și va rezolva problemele seculare. Dar, în final, au apărut şi mai multe probleme, iar unitate nu a fost şi nici nu este.

În plus, devine din ce în ce mai evident că asigurările lui Filaret şi ale fostului președinte al Ucrainei și al Radei Supreme că toți cetățenii ucraineni sunt dornici să obțină libertate autocefală, nu sunt adevărate. De exemplu, același Filaret justifică inevitabilitatea recunoașterii BOaU prin faptul că "Biserica ucraineană este mare", a doua în lume după Patriarhia Moscovei, şi este susţinută 44-48% din populația țării.

Însă cuvintele "învăţătorului duhovnicesc" sunt negate de Epifanie, care susține că BOaU urmează să devină cea mai mare "Biserică" a Ucrainei: "Avem încă multe de făcut pentru a fi recunoscuți de alte Biserici, pentru a ne stabili, pentru a deveni cea mai mare Biserică ortodoxă din Ucraina şi abia apoi vom putea să vorbim despre ridicarea statutului până la patriarhie".

El admite că astăzi structura sa se confruntă cu probleme materiale grave, ceea ce indică indirect lipsa sprijinului poporului. Dar chiar dacă BOaU ar fi cea mai mare Biserică a Ucrainei, aceasta nu ar fi adus recunoașterea ei din partea altor Biserici cu nici o iotă, deoarece argumentul dimensiunilor niciodată nu a fost decisiv. Pentru a justifica necesitatea autocefaliei, a fost întotdeauna evidențiată existența unității la această temă în rândul creștinilor ortodocși din țara cărora li se acordă această autocefalie. Este exacr ceea ce lipseşte.

Adică Tomosul nu și-a îndeplinit scopul – nu a putut să unească toți ortodocșii ucrainieni într-o singură Biserică locală, ceea ce înseamnă că nu au cui să acorde autocefalie. Mai mult decât atât, nu există unitate nici chiar și printre cei care au primit acest Tomos, ceea ce poate fi deja folosit ca argument pentru revocarea sa.

Recunoaştere nu va fi

Da, putem vorbi despre acest lucru cu încredere. Acest fapt este confirmat nu doar de argumentele prezentate mai sus, ci și de evenimentele recente, legate de poziția altor Biserici faşp de această temă.

Întâistătătorul Bisericii din Cipru, Arhiepiscopul Hrisostom, care și-a declarat disponibilitatea de a acționa ca mediator în problema "ucraineană", s-a întâlnit la 18 aprilie cu Întâistătătorii Bisericilor din Alexandria, Antiohia și Ierusalim. Mai târziu, el a spus despre dorința sa de a vizita Serbia, Bulgaria și Grecia. Și din nou, pentru a discuta despre "problema ucraineană".

"Avem încă multe de făcut pentru a fi recunoscuți de alte Biserici, pentru a ne stabili, pentru a deveni cea mai mare Biserică ortodoxă din Ucraina şi abia apoi vom putea să vorbim despre ridicarea statutului până la patriarhie".

Liderul BOaU Epifanie Dumenko

Potrivit unei observaţii corecte a bloggerului Alexandru Voznesenski, Arhiepiscopul Hrisostom "a declarat faptul că liderul Bisericii Albaneze nu a fost înlăturat de la discuţiile pe tema ucraineană. Protejând participarea Bisericii Albaneze la acest proces, Întâistătătorul  Bisericii din  Ciprul clarifică faptul că cele mai dure și ireconciliabile voci cu privire la Bartholomew și PCU (BOaU – n.red.) nu vor fi astupate din motive de respect față de Catedra de Constantinopol ... Şi acest lucru destul de pozitiv. Majoritatea covârșitoare a reprezentanţilor Bisericii din Cipru are o atitudine pozitivă faţă de BOU și nu recunoaște BOaU. Mulți ierarhi ai acestei Biserici în conversații private în numesc pe adepţii BOau „schismatic”. Prin urmare, Ciprul ca platformă pentru negocieri, este cu siguranță de partea BOU și reprezintă înfrângerea lui Bartolomeu și a BOaU".

* * *

Evident, speranța pentru recunoașterea rapidă a schismei ucrainene din partea Ortodoxiei mondiale în prezent nu are perspective, iar schisma apărută în cadrul schismei în sine aduce amenințăareacu interdicții din partea Patriarhiei de la Constantinopol. Putem afirma că Blitzkrieg-ul conceput pe Fanar a eșuat. Indiferent de soarta ulterioară a schismei ucrainene, un lucru este clar – Biserica a supraviețuit şi de data aceasta și nu a cedat în faţa provocării din partea vechei Catedre a Statului Bizantin.

Mai mult, acum este necesar să vorbim nu numai despre soarta BOaU, ci și despre soarta Patriarhiei Constantinopolului, care, prin încălcarea canoanelor, a decis să încerce tiara papală pe capul Întâistătătorului său, uitând că capul Bisericii este Hristos. Ce se va întâmpla cu această Catedră vom vedea în timpul cel mai apropiat.