Un cardinalul BRC: este necesar "schimbul de daruri" între BRC și ortodocși

La 07 octombrie 2020 cardinalul Bisericii Romano-Catolice și șeful Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștine Kurt Koch au declarat că catolicii și creștinii ortodocși trebuie să "facă un schimb de daruri", potrivit site-ului Christianunity.va.

Ținând o prelegere la invitația fundației "ProOriente", cardinalul Kurt Koch a vorbit publicului despre viziunea sa privind dialogul ecumenic catolico-ortodox.

Cardinalul a amintit că "în conformitate cu statutul fundației, ProOriente are sarcina concretă de a "cultiva și dezvolta relațiilor ecumenice dintre Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă, și totodată dintre Bisericile Ortodoxe Răsăritene, aprofundarea sentimentelor ecumenice în rândul creștinilor și sprijinirea inițiativelor ecumenice".

Koch este convins că atunci când o persoană simte comuniunea istorică și teologică a Bisericilor Catolică și Ortodoxă, ea "simte totodată cu o intensitate deosebită nevoia de a depăși divizarea dintre Biserica de Răsărit și Biserica de Vest și de a relua comuniunea euharistică".

Cardinalul a menționat că la momentul actual s-a ajuns la un anumit consens între bisericile catolice și cele ortodoxe necalcedoniene în domeniul hristologiei, și pentru săvârșirea unei Euharistii comune în 2003 a fost înființată o Comisie internațională mixtă între Biserica Catolică și Bisericile Ortodoxe Orientale, care între timp a adoptat deja mai multe documente, inclusiv un document intitulat "Taina Sfintei Împărtășanii în viața bisericii timpurii și consecințele căutării Euharistiei astăzi".

Koch a mai spus că Comisia "abordează probleme bisericești care vor ajuta bisericile să depășească diferențele și să facă un pas semnificativ pe calea spre comuniunea Euharistică".

În ceea ce privește dialogul cu Bisericile Ortodoxe, cardinalul a menționat că la 7 decembrie 1965 a avut loc un "eveniment istoric", când s-au citit mesajele Patriarhului Constantinopolului Atenagora și al Papei Paul al VI-lea, în care s-a de clarat că anatemele reciproce din 1054 au fost "eliminate din memoria și centrul Bisericii", "pentru a nu mai constitui un obstacol în calea apropierii în dragoste".

"Astfel, după ce au renunțat la excomunicarea din 1054, au anunțat că nu mai aparțin fundației oficiale a Bisericilor. Acest act a îndepărtat otrava excomunicării din corpul Bisericii, înlocuind "simbolul separării" cu "un simbol al iubirii", și acest moment a devenit punctul de plecare pentru dialogul ecumenic al iubirii și adevărului", a subliniat cardinalul.

Cardinalul Koch a reamintit că în 1988 Comisia mixtă pentru dialogul dintre Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă a adoptat un document privind "importanța succesiunii apostolice pentru sfințirea și unitatea poporului lui Dumnezeu". Potrivit cardinalului, "prin acest document Comisia a prevăzut că dialogul ecumenic în viitor trebuia să fie dedicat tematicii primatului și, ca prim pas, să discute consecințele teologice și canonice ale naturii sacramentale a Bisericii, și în special problema relației dintre putere și reconciliere în Biserică".

Însă acest lucru nu s-a întâmplat, pentru că "renașterea" uniatismului în Ucraina și România "a reînviat vechea polemică despre unianism și prozelitism, ceea ce a dus la o deteriorare accentuată a atmosferei de dialog și la o schimbare a agendei ecumenice".

Koch este convins că "în pofida unei perioade îndelungate de progres în teologie, dialogul teologic a suferit naufragiu în problema uniatismului, și pare că a revenit la zero, cel puțin în ceea ce privește rezolvarea acestei probleme delicate".

Dar, cardinalul Koch a remarcat că în prezent dialogul a fost reluat de la discuția despre "sinodalitate și primat" în Biserică, iar "faptul că catolicii și creștinii ortodocși au anunțat pentru prima dată împreună despre acest lucru poate fi evaluat ca o etapă importantă în dialogul catolico-ortodox".

Comisia mixtă, a accentuat ierarhul catolic, a elaborat un plan "conform căruia Comisia, bazându-se pe fundamentele teologice ale documentului adoptat, trebuie să efectueze în etapa următoare un studiu istoric și să discute rolul Episcopului roman în primul mileniu, comun pentru Răsărit și Apus, pentru ca în a doua etapă să facă o analiză a diverselor evenimente din Est și Vest în al doilea mileniu, iar în a treia etapă – să elaboreze o concepție comună a primatului și a practicii sale pentru mileniul al treilea".

Ulterior, Comisia va reuni ceea ce s-a realizat deja în dialogul teologic, iar apoi – "va determina problemele teologice și canonice care încă urmează a fi soluționate, pentru a găsi o unitate în credință între Bisericile Ortodoxă și Catolică, ceea ce va deschide calea spre comuniunea euharistică".

Kurt Koch a menționat totodată că în prezent dialogul este "umbrit de o tensiune observată în relațiile dintre Patriarhia Ortodoxă Rusă de la Moscova și Patriarhia Constantinopolului cu privire la problema autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina".

"Deoarece Sfântul Sinod al Patriarhiei Moscovei, ca răspuns la deciziile Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I, a decis să interzică participarea reprezentanților Patriarhiei Moscovei la toate comisiile organizate sub președinția comună a unuia dintre episcopii Patriarhiei Ecumenice, acest lucru afectează și Comisia Internațională Mixtă pentru Dialogul Teologic. Doar deoarece bisericile ortodoxe au stabilit că absența uneia sau mai multor biserici ortodoxe nu poate însemna o încetare completă a dialogului, Comisia își va continua activitatea de continuare a dialogului", a declarat Koch.

Cardinalul este convins că "dialogul teologic va avea un viitor numai dacă punctele forte ale ambelor Biserici vor fi angajate în dialogul reciproc, în speranța că ambele părți vor fi dispuse să învețe și că va fi demonstrat principiul fundamental al dialogului ecumenic – schimbul reciproc de daruri prin care vom putea învăța unii de la alții".

Cardinalul Koch a menționat că "punctul forte" al Ortodoxiei este caracterul său sinodal. "Pe de altă parte, ne putem aștepta ca Bisericile Ortodoxe să învețe din dialogul ecumenic că primatul la nivel ecumenic nu este doar posibil și legitim din punct de vedere teologic, dar și necesar", și nu  putem lipsi de el.

"De asemenea, ne putem aștepta că Bisericile Ortodoxe o să înțeleagă că o astfel de slujire a unității  trebuie să fie mai mult decât întâietatea în cinste, și să includă și elemente jurisdicționale. Faptul că Papa este "primul între egali" va fi la fel de ușor acceptat în Ortodoxie", a subliniat Kurt Koch.

Cardinalul este convins că "slujirea Episcopului Romei în adâncul sufletului trebuie să fie înțeleasă numai din punctul de vedere al Euharistiei, adică ca o supremație a carității în sens euharistic, cointeresat de unitatea Bisericii care face posibilă și ocrotește comuniunea euharistică și împiedică în mod convingător și eficient ca un altar să fie așezat împotriva altui altar".

Potrivit cardinalului, "disponibilitatea reciprocă pentru învățare este necesară pentru ca catolicii și ortodocșii să mergă mai departe pe calea aflării unei Biserici unice pentru Răsărit și Apus, care să-și găsească sensul în reînnoirea comuniunii euharistice".

Anterior UJO a scris că un ierarh al Fanarului s-a rugat în Franța împreună cu catolicii la slujba de Priveghere.