109 de savanți și oameni de cultură din Serbia au ieșit în apărarea BOUkr
Printre cei care au semnat apelul inteligențimii sârbe în apărarea BOUkr se numără regizorul Emir Kusturica, cinci acadimicieni și aproape 50 de profesori.
109 oameni de știință și personalități culturale sârbe au semnat un apel către autoritățile Ucrainei, instituțiile europene și comunitatea globală, cerând încetarea persecuției Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Documentul a fost publicat de resursa sârbă pouke.org.
"Noi, reprezentanți ai comunității academice, precum și lideri culturali ai Republicii Serbia și ai țărilor sârbe, ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la încălcarea gravă a drepturilor fundamentale ale omului în Ucraina", se arată în apel. "În primul rând, este o încălcare flagrantă a normelor constituționale și a legilor care garantează libertatea religioasă. Ceea ce se întâmplă acum cu preoții și credincioșii Bisericii Ortodoxe Ucrainene nu poate fi numit altfel decât o teroare de stat".
Autorii apelului furnizează date conform cărora, până în prezent, peste 75 de preoți ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene și sute de enoriași au fost supuși diferitelor forme de represiune.
"Dacă nu luăm în calcul cazurile izolate de incendiere a obiectelor bisericești, doar în 2022, cu sprijinul vădit al autorităților, au fost confiscate 250 de lăcașuri de cult ale Bisericii canonice. Această tendință nu doar că a continuat, dar s-a intensificat și în acest an. Susținătorii așa numitei BOaU, care nu este recunoscută de 11 dintre cele 15 Biserici Ortodoxe Autocefale, acaparează biserici din regiunile Hmelnițki, Cernăuți, Kiev și alte regiuni ale Ucrainei. Preoții și credincioșii Bisericii Ortodoxe Ucrainene sunt supuși diferitelor forme de persecuție. Sunt intimidați prin diferite metode, dar și bătuți, torturați, schingiuți și agresați cu gaze lacrimogene. Susținătorii "BOaU", adesea cu ajutorul structurilor de stat, nu ezită să folosească violența fizică chiar și împotriva episcopilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Unii arhierei au fost arestați sau supuși sancțiunilor pe baza unor motive grosolan inventate", notează reprezentanții intelectualității sârbe.
Ei sunt convinși că "aceste și alte mărturii vorbesc despre o distrugere bine planificată și deliberată a unor eparhii întregi ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene".
Semnatarii apelului subliniază că toate ramurile și nivelurile de putere sunt implicate în persecuția Bisericii Ortodoxe Ucrainene: "În toată Ucraina, consiliile regionale și orășenești iau decizii privind interzicerea funcționării Bisericii Ortodoxe Ucrainene în regiunile lor. În Parlamentul Ucrainei au fost înregistrate proiecte de lege care vizează interzicerea Bisericii, iar pe 15 mai 2023, printr-o hotărâre judecătorească, a fost admisă posibilitatea de a priva Biserica Ortodoxă Ucraineană de denumirea sa oficială și de a-i transfera proprietatea care a fost confiscată ilegal în perioada sovietică către alte confesiuni, și în prezent privează BOUkr de dreptul de a folosi terenurile pe care se află bisericile sale".
Autorii își exprimă nedumerirea cu privire la faptul că mulți oameni din Ucraina și din țările occidentale nu numai că rămân indiferenți, dar și sunt de acord cu "persecuția scandaloasă a credincioșilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene".
"În timp ce în lumea modernă se propagă diferite drepturi, mulți oameni închid ochii la durerea, lacrimile și sângele a milioane de ucraineni, care vor să păstreze credința strămoșilor lor. O credință care nu are nimic de-a face cu războiul în desfășurare și problemele politice dintre Ucraina și Rusia", se arată în document.
"Deoarece ca intelectuali avem datoria morală să ridicăm vocea împotriva nedreptății, împotriva încălcării drepturilor omului și a demnității umane, facem apel la autoritățile Ucrainei să oprească imediat persecuția credincioșilor ortodocși și acapararea violentă a lăcașurilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene. De asemenea, solicităm ca Kievul oficial să asigure cu strictețe respectarea legislației ucrainene în vigoare și a dreptului internațional privind libertatea de conștiință și religie", scriu oamenii de știință și personalitățile de cultură din Serbia.
De asemenea, ei s-au adresat către instituțiile și organizațiile europene pentru drepturile omului, precum și comunitatea internațională, cu apelul să "protejeze activ nu numai drepturile religioase, ci și drepturile fundamentale ale omului ale membrilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene".
"Îi îndemnăm, în primul rând, să trimită observatori independenți în punctele critice în care deja au loc persecuții și să contribuie la luarea rapidă a măsurilor menite să pună capăt persecuției și presiunii administrative asupra Bisericii Ortodoxe Ucrainene, a preoților și a enoriașilor acesteia. Este de o importanță majoră păstrarea jurisdicției Bisericii Ortodoxe Ucrainene asupra Lavrei Peșterilor în cinstea Adormirii Maicii Domnului de la Kiev și Lavrei Adormirii Maicii Domnului de la Poceaev, care sunt importante sfinte lăcașuri pentru întreaga lume Ortodoxă", se subliniază în comunicat.
Printre semnatarii apelului se numără regizorul de renume mondial Emir Kusturica, cinci academiceni și aproape 50 de profesori. Unii dintre ei sunt clerici.
Apelul este deschis pentru semnări suplimentare, nu numai în Serbia, ci și în țările vecine. În special, acesta a fost publicat pe site-ul oficial al Mitropoliei Muntenegrului și Litoralului a Bisericii Ortodoxe Sârbe.
UJO a informat mai devreme că creștinii ortodocși din Bulgaria au lansat un apel în apărarea Bisericii Ortodoxe Ucrainene.