BOaU și divizarea de pe Athos: cine este de vină și ce e de făcut?

Stareții mănăstirilor de pe muntele Athos refuză să slujească cu cei care au recunoscut BOaU. Imajine: UJO

Pe Sfântul Munte Athos din nou au aparut neânțelegeri și iar din cauza așa numitei Biserici Ortodoxe a Ucrainei. "Problema ucraineană" a devenit din nou una dintre cele mai acute pe Sfântul Munte. Și nu atât din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei, cât din cauza războiului Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BOaU) nou create împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice. Ce se întâmplă?

În timpul slujbei de sărbătoarea Bunei Vestiri a Maicii Domnului din Mănăstirea Filoteu, stareții mai multor mănăstiri din Athos au refuzat să slujească împreună cu reprezentanții acelor mănăstiri care au recunoscut BOaU.

Astfel, după slujba Privegherii, arhimandritul Nicodim, starețul mănăstirii Filoteu, i-a chemat alături de sine pe delegatul și reprezentantul mănăstirii Pantocrator, ierodiaconul Nifon și ieromonahul Vissarion, și le-a spus că ei nu pot să rămână la liturghia festivă de a doua zi. "Nu vă consider eretici, dar mănăstirile v-au recunoscut care persoane care ați coliturghisit împreună cu schismaticii! Prin urmare, nu puteți rămâne să coliturghisiți cu noi", le-a spus părintele Nicodim.

Cine este vinovatul, potrivit Fanarului?

Mai târziu a devenit cunoscut faptul că pe lângă arhimandritul Nicodim, arhimandritul Iosif, egumenul mănăstirii Xiropotamu, a refuzat să slujească cu reprezentanții mănăstirilor Xenofon și Pantocrator. Această aceeași poziție este împărtășită de stareții altor mănăstiri – Zografu, Hilandar, Caracal și Panteleimon.

Cu alte cuvinte, dacă mai devreme athoniții care s-au opus BOaU încă au încercat cumva să mențină imaginea unității (de exemplu, au refuzat să slujească cu cei care au recunoscut BOaU, invocând ca pretext covidul), acum au decis să-și declare deschis atitudinea.

Evident, această poziție a provocat o reacție foarte diversă în mass-media în limba greacă. Publicația pro-fanariotă "Fos Fanariou" s-a grăbit să dea vina pe starețul Xiropotamu pentru incident, înaintând presupunerea că reconstrucția mănăstirii sale "ar putea fi finanțată de ruși". Faptul că, de exemplu, mănăstirea Simonopetra este finanțată de un om de afaceri ucrainean și sponsor al BOaU, omul de afaceri Mațola, nu ridică întrebări. Așa cum nu provoacă întrebări lucrările de reparație care au început la Xenofont imediat după ce unul dintre nevoitorii săi a scris textul Tomosului.

În plus, potrivit publicației "Fos Fanariou", athoniții nu se pot opune BOaU, deoarece Fanarul este "pentru" Dumenko. Logica este ciudată, mai ales având în vedere faptul că mulți Patriarhi ai Constantinopolului au fost eretici – împotriva acestora la tot nu era voie să ridici glasul?

Mai mult decât atât, în general fanarioții cred că Rusia este de vină pentru toată această situație, pe care o numesc "scindarea de pe Athos". Așa să fie?

Cine este cu adevărat de vină

În general, scindarea de pe Athos s-a produs după ce Fanarul a acordat Tomosul BOaU. Inițial, majoritatea mănăstirilor nu au fost de acord cu acest lucru. Au urmat mai multe adresări (în principal din partea Kellioților), unele mănăstiri nu i-au primit pe reprezentanții BOaU, iar mulți cuvioși părinți de pe Athos au declarat că recunoașterea canonicității schismaticilor ucraineni a fost o mare greșeală a Patriarhiei Constantinopolului. Apoi, s-ar părea, situația s-a aplanat. Mai mult, unele mănăstiri precum Xenofont, Pantokrator, Simonopetra și Noul Esfigmenu, au început să susțină deschis BOaU, altele, precum Iveron și Vatopedi, pe ascuns, și se părea că rând pe rând, toate vor cădea. Dar...

În realitate, situația de pe Athos cu privire la BOaU a rămas dificilă. Multe mănăstiri, chilii, schituri și călugări aparte au continuat să reziste – unii în tăcere, alții deschis. Un lucru era cert: problema există, chiar dacă nu se vorbește tot timpul despre ea. În plus, au existat și alte probleme – același covid, de exemplu.

Și acum, când covidula pierdut din actualitate și refuzul de a sluji alături de cei care au recunoscut BOaU nu poate fi justificat prin carantină, a sosit momentul să se declare clar poziția.

Mai mult, pe Muntele Athos circulă zvonuri că starețul Iosif, care și mai devreme nu a recunoscut BOaU, a devenit acum un oponent implacabil al lui Dumenko din cauza evenimentelor din Ucraina. El, la fel ca mulți athoniți, este uimit la culme de persecuția Bisericii Ortodoxe Ucrainene de către autorități, care îi obligă literalmente pe credincioșii Bisericii noastre să se alăture organizației lui Dumenko. Se spune că ultimul argument pentru arhimandritul Iosif a fost persecuția călugărilor din Lavra Peșterilor din Kiev, demolarea bisericii ortodoxe din Lvov și sentința prin care mitropolitului Pavel i-a fost impusă brățara electronică pe picior.

În plus, stareții mănăstirilor de pe Athos sunt foarte nemulțumiți de faptul că starețul mănăstirii Pantocrator, arhimandritul Gavriil, a dat o lovitură în unitatea Athosului, oferind o chilie pentru schismaticii ucraineni fără acordul obștii de pe Athos, despre care fanarioții acum și-au amintit spontan.

De asemenea, nevoitorii pe Muntele Athos sunt de multă vreme revoltați de acțiunile provocatoare ale "legaților Patriarhului Bartolomeu", ai cărui reprezentanți (Noul Esfigmen, Xenofont și Pantocrator) lovesc constant în pacea și unitatea de pe Sfântul Munte. Aici este suficient să ne amintim, de exemplu, de cuvintele starețului Bartolomeu din Noul Esfigmen, care a cerut autorităților elene să-i pedepsească și "să-i pedepsească după lege" pe acei călugări care nu doreau să se vaccineze, sau de cuvintele sale că "Athosul" ar putea deveni o bază pentru navele și submarinele rusești". Acest om de multă vreme nu este respectat de stareții mănăstirilor athonite și de călugării de pe Sfântul Munte, dar este tolerat – pentru că este instalat și protejat de Patriarhul Bartolomeu.

Ce se intamplă?
Chiar acum asupra starețului mănăstirii Filoteu se exercită o presiune nebună. Este clar că Fanarul și "partenerii" săi joacă un rol important în acestă lucrare. Din cauza acestei presiuni, arhimandritul Nicodim a fost nevoit chiar să scrie o epistolă "de îndreptățire", ceea ce, după părerea noastră, era o altă dovadă că starețul mănăstirii Filoteu nu a decis să-i alunge personal pe călugării care au recunoscut BOaU, ci după ce s-a consultat cu obștea mănăstiri.

În special, în epistola publicată în numele mănăstirii, se spune că "cu ocazia sărbătorii Bunei Vestiri a Maicii Domnului, și mai ales de la începutul privegherii, starețul mănăstirii a devenit destinatarul multor revendicări din partea mai multor părinți atât ai mănăstirii sale (Filoteu – Red.), cât și reprezentanților altor mănăstiri de pe Muntele Athos, care au cerut să manifeste o recație cu privire la prezența reprezentanților sfintelor mănăstiri Pantocrator și Xenofont. Starețul se afla într-o situație deosebit de dificilă, știind din experiență că alte mănăstiri se confruntau cu aceeași problemă (nedorința de a coliturghisi cu cei care au recunoscut BOaU – Red.) sau se aflau într-o situație similară, și a încercat să găsească un echilibru între două părți fără a întreprinde vreo acțiune care fi putu lua contururi "extreme". Și pur și simplu le-a cerut monahilor de la Xenofon și Pantocrator "să plece".

Ce aflăm din această epistolă?

1. Obștea mănăstirii Filoteu nu vrea să coliturghisească cu cei care îi recunosc pe schismatici.

2. Călugării altor mănăstiri nu doresc să coliturghisească cu cei care îi recunosc pe schismatici.

3. Această situație nu este nouă, întrucât "alte mănăstiri s-au confruntat cu aceeași problemă".

Aceasta înseamnă că este puțin probabil să se reușească "aplanarea" scandalului. Așa cum nu-i poți impune să tacă pe acei călugări care nu doresc să tacă.

În prezent, în Grecia în general și pe Muntele Athos în special, se vorbește tot mai des că Epifanie Dumenko nu este un schismatic. Schismatic este "patriarhul" Filaret Denisenko, pentru că a avut o hirotonire legală, pe care a pierdut-o când a intrat în schismă. Dar Serghei Petrovici Dumenko deloc nu a avut hirotonire, ceea ce înseamnă că în opinia unui număr tot mai mare de greci, nu este schismatic, ci un eretic, deoarece îndrăznește să "slujească" fără a avea niciun drept să facă acest lucru. Nimeni – nici un patriarh, și cu atât mai mult nici un superstat – nu poate recunoaște canonicitatea schismaticilor dacă aceștia nu s-au pocăit. Prin urmare, Tomosul Patriarhului Bartolomeu este un document care nu are nicio valoare canonică în Biserică. Pe Athos toți înțeleg foarte bine acest lucru.

Și să dea Dumnezeu ca această înțelegere să apară în toate Bisericile Ortodoxe. Pentru că atunci vom avea șansa să soluționăm  "problema ucraineană" nu din punctul de vedere al geopoliticii, ci din perspectiva canoanelor și a Tradiției Bisericii.