Biserica Albaneză a critică poziția Fanarului cu privire la Ucraina

Secretariatul Sfântului Sinod al Bisericii Albaneze a criticat lucrarea teologului Patriarhiei Constantinopolului, arhimandritului Gregorios Fragakis "Despre vindecarea problemei ecleziastice din Ucraina de către Biserica Mamă de la Constantinopol (Problema Hirotonirilor)" , în care autorul face paralele cu acordarea autocefaliei Bisericii Albaneze și justifică legalizarea lui Filaret și a lui Epifanie. Documentul adoptat de Sinodul Bisericii Albaneze încă în noiembrie 2022, a fost trimis la Redacția UJO de către serviciul de presă al Bisericii Albaneze.

Textul se referă la caracterul incorect al comparațiilor dintre Filaret și ucenicul său Epifanie și figurile Bisericii Albaneze episcopul Visarion și episcopul hirotonit de el Agathangelos.

"Agathangelos nu a primit hirotonirea de la un episcop caterisit, excomunicat și anatematizat, așa cum a fost cazul lui Epifanie, și nici nu a devenit Întâistătătorul unei Biserici Autocefale. În Albania, niciun grup nu a fost denigrat, cum s-a întâmplat în cazul Mitropolitului Onufrie împreună cu cei peste 90 de episcopi", se spune în document.

Biserica Albaneză a subliniat, de asemenea, diferența dintre Tomosul său și Tomosul acordat așa numitei Biserici Ortodoxe a Ucrainei.

În special, Tomos acordat BOaU prevede că structura lui Dumenko "recunoaște drept conducător Sfântul Scaun Ecumenic, Apostolicesc și Patriarhal", ceea ce nu este valabil pentru Biserica Albaneză. În Tomosul acordat BOaU, Fanarul numește această structură o "fiică", în timp ce în Tomosul acordat Bisericii Albaneze, referința se face ca la o "soră".

"Cel mai important însă este că în Albania prin Tomos a fost adusă pacea și unitatea, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, cu consecințe negative pentru toată Ortodoxia", se arată în document.

Biserica Albaneză a subliniat asemănările dintre schisma ucraineană și schisma meliiană, care a fost vindecată prin:

pocăinţă,
hirotonirea episcopilor schismatici,
conciliere după hotărârea Sinodului Ecumenic.
Textul documentului Sinodului afirmă că un episcop "aflat în afara Bisericii este lipsit de sfântul har și Sfintele Taine și slujbele săvârșite de el sunt nevalabile și inadmisibile".

Teza Fanarului că un episcop anatematizat păstrează posibilitatea săvârșirii rânduielilor preoțești a fost comparată de Biserica Albaneză cu teoria acceptată în Biserica Romano-Catolică.

"Teoria preoției permanente, care a fost adoptată în lumea romano-catolică (chiar dacă este acceptată temporar ca ipoteză de lucru) nu constituie un argument pentru transmiterea harului și valabilitatea succesiunii apostolice. Chiar dacă se presupune că au rămas acolo amprente de la hirotonire, când cel care hirotonește este rupt din Biserică, caterisit, anatematizat și excomunicat, el devine inactiv și nu transmite niciun har (cum un dispozitiv electric nu transmite nicio energie când este întrerupt de la curentul electric)".

Deciziile administrative simple nu fac să existe dintr-o dată ceea ce nu a existat, afirmă Biserica Albaneză și "Tocmai pe acest fapt se întemeiază neliniștea obștei Ortodoxe din toată lumea privind valabilitatea hirotoniei lui Epifanie de către Filaret".

Biserica Albaneză a reamintit că a propus Fanarului formatul vindecării schismei meliiene încă în martie 2019, imediat după apariția BOaU, și continuă să insiste asupra "convocării unui Sinod Ecumenic, care sub îndrumarea lui Duhul Sfânt va trebui să regleze problemele apărute în Biserică și care afectează comunitățile ortodoxe din întreaga lume".

"Convingerea fundamentală rămâne că Dumnezeiasca Euharistie, Succesiunea Apostolică și Sobornicitatea sunt temelia de nezdruncinat a unității Ortodoxe și dorința noastră rămâne să domine pacea și unitatea Ortodoxiei în întreaga lume", a declarat Sinodul Bisericii Albaneze.

UJO a informat mai devreme că Biserica Albaniei a cerut ca Fanarul să convoace Sinodul pentru a soluționa problema BOaU.