Sinodul BORu a publicat o declarație oficială cu privire la Biserica Elenă
Biserica Ortodoxă Rusă încetează comunicarea euharistică cu episcopii Bisericii Greciei care au recunoscut BOaU şi o păstrează cu cei care s-au opus acestei decizii.
La 17 octombrie 2019 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a elaborat o declarație cu privire la situația creată în Biserica Ortodoxă a Greciei după şedinţa extraordinară a Sinodului de Arhierei cu privire la "problema Bisericii din Ucraina" din 12 octombrie 2019. Acest lucru a fost raportat pe site-ul Patriarhiei de la Moscova.
Membrii Sinodului au decis să păstreze comuniunea euharistică cu acei episcopi greci care s-au opus recunoașterii Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, şi să o oprească cu cei care au recunoscut structura bisericească nou creată în Ucraina.
Enoriașii Bisericii Ortodoxe Ruse nu mai sunt binecuvântați să facă pelerinaje în eparhiile care sunt guvernate de ierarhi greci cu care a fost întreruptă comuniunea liturgică.
În declarație se mai spune că dacă Primatul Bisericii Greciei Arhiepiscopul Ieronim Atenei și al întregii Greciei va începe să-l pomenească pe liderul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei Epifanie Dumenko, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Kiril va fi obligat să înceteze pomenirea a Arhiepiscopului Ieronim însuși.
UJO publică textul integral al declarației oficiale a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse:
În data de 17 octombrie 2019 la şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a fost elaborată o declarație cu privire la situația creată în Biserica Ortodoxă Greacă (Jurnalul nr. 125).
Membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse au făcut cunoștință cu documentele şedinţei extraordinare a Ierarhiei Bisericii Ortodoxe Elene din 12 octombrie 2019 publicate în mass-media, şi în particular cu comunicatul Sinodului și raportul Preafericitului Arhiepiscop Ieronim al Atenei și al întregii Greciei "Autocefalia Bisericii din Ucraina" în care se propune "recunoașterea ... autocefaliei Bisericii Ortodoxe a Republicii Ucrainene independente".
Deoarece Biserica Ortodoxă Ucraineană, condusă de Preafericitul Mitropolit Onufrie al Kievului și al întregii Ucraine, care reuneşte 95 de episcopi, peste 12 mii de parohii, peste 250 de mănăstiri și zeci de milioane de credincioși, se află în unitate canonică cu Biserica Ortodoxă Rusă și nu s-a adresat nimănui pentru autocefalie, este evident că este vorba despre recunoașterea comunităților schismatice din această țară. Anterior, Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului a declarat în repetate rânduri că Mitropolitul Onufrie al Kievului și al întregii Ucraine a fost recunoscut drept singurul Primat canonic al Bisericii Ortodoxe din Ucraina (ultima declarație de acest gen a fost făcută în public la Synaxis-ul Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Locale în ianuarie 2016). Cu toate acestea, la sfârșitul anului 2018 Patriarhul Bartolomeu și-a schimbattonul declarațiilor și, neavând autoritate canonică, i-a "restabilit la demnitate” fără pocăință și renunțare la schismă pe cei expulzați, anatemizați şi lipsiţi de hirotonie canonică sau de succesiune apostolică formală. Primatul structurii nou create a devenit un om care și-a primit „hirotonia” de la un fost mitropolit al Kievului Filaret, care fusese şi el destituit din demnitate și excomunicat din Biserică. Cel din urmă a fost, de asemenea, "restabilit" în "demnitatea de episcop" de către Patriarhul Constantinopolului, dar la scurt timp după aceea a părăsit "noua biserică" și a anunțat restaurarea fostei sale comunități schismatice, pe care o numește "Patriarhia Kievului".
Biserica Ortodoxă Rusă a informat în mod repetat Ierarhia Bisericii Ortodoxe Grecești despre situația dificilă a Bisericii Ortodoxe Ucrainene după legalizarea anti-canonică a schismei ucrainene de către Constantinopol, despre violența și persecuția împotriva fiilor săi credincioși, desfășurată de fostele autorități ale Ucrainei. La 9 octombrie 2019 – cu câteva zile înainte de şedinţa extraordinară a Ierarhiei Bisericii Elene – Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Kiril s-a adresat către Preafericitul Arhiepiscop Ieronim al Atenei și al întregii Greciei cu un mesaj fratern care conținea apelul de a se abține de la acțiuni unilaterale și de a nu lua "decizii pripite până atunci, când Duhul Sfânt va aduna Primaţii tuturor Sfintelor Biserici ale lui Dumnezeu și le va da înţelepciune împreună, în numele întregii Sfinte Biserici soborniceşti și apostolice, să afle o soluție pentru depășirea crizei actuale".
Este trist că Preafericitul Arhiepiscop Ieronim consideră că este nevoie de o recunoaștere pripită și unilaterală a comunității schismatice necanonice în baza unei serii de argumente eronate și false, negate în mod repetat nu numai de ierarhi, savanți și teologi ai Bisericii Ortodoxe Ruse, ci și de mulți arhipastori, pastori și teologi de seamă ai Bisericii Ortodoxe ai Greciei.
Afirmația Preafericitului Arhiepiscop Ieronim că "Biserica Ortodoxă din Ucraina ... a fost mereu în jurisdicția Bisericii Mame canonice - Patriarhia Ecumenică" nu corespunde realității. În anul 1686, prin scrisorile de onoare a Preasfinţiei Sale Patriarhului Dionisie al Constantinopolului și a Sfântului Sinod al Bisericii din Constantinopol, Mitropolia Kievului a fost transferată în jurisdicția Patriarhiei Moscovei. Timp de peste 300 de ani jurisdicția canonică a Patriarhiei Moscovei asupra Mitropoliei Kievului a fost recunoscută de întreaga lume ortodoxă, inclusiv de Biserica Ortodoxă a Greciei. Totodată, potrivit sfintelor canoane ale Bisericii, litigiile privind competența teritorială au o perioadă de limitare de cel mult treizeci de ani (VI Univ. 25).
Toţi aceşti factori au fost ignoraţi de cele două comisii ale Bisericii Ortodoxe Greceşti, care au avut sarcina să studieze problemei Bisericii ucrainene. Aceste comisii în concluziile lor, susţine Mitropolitul Serafim de Kythira și Antikythera, "pierd din vedere tradiția vie de peste trei sute de ani a dependenței Mitropoliei Kievului și a întregii Ucraine de Patriarhia Moscovei. Și aceste realități au fost reflectate în toate calendarele Bisericii Grecești până în acest an. Poate că pierd din vedere și faptul că actualul Patriarh ecumenic Bartolomeu a recunoscut jurisdicția canonică a Patriarhiei Moscovei asupra Mitropoliei Kievului prin scrisorile sale patriarhale din 1992 și 1997 și a respectat pedepsele canonice impuse asupra clericilor schismați în prezent curățați și restabiliți".
Nu corespunde realității nici afirmaţia Preafericitului Arhiepiscop Ieronim că "din cauza absenței Patriarhiei Moscovei" la Sinodul Cretan din 2016 "nu a existat nicio ocazie de a discuta problema acordării autocefaliei". De fapt, subiectul autocefaliei a fost exclusă de pe ordinea de zi a Sinodului cu mult mai devreme, la insistența Patriarhului Bartolomeu. Acum motivul a devenit evident. În realitate, la ședințele ortodoxe ecumenice Comisiei pregătitoare din 1993 și 2009, reprezentanții tuturor Bisericilor Ortodoxe Locale au convenit asupra procedurii de acordare a autocefaliei, care presupunea: a) acordul Sinodului Local al Bisericii-Mamă pentru ca oparte din ea să primească autocefalia; b) constatarea de către Patriarhul ecumenic a consensului tuturor Bisericilor Ortodoxe Locale, exprimată prin unanimitatea Sinoadelor lor; c) declarația oficială de autocefalie pe baza consimțământului Bisericii Mamă și a consensului ecumenic prin publicarea Tomosului care "va fi semnat de Patriarhul ecumenic și autentificat de semnăturile Preafericiţilor Întâistătători ai Bisericilor Autocefale, invitaţi cu aceasta ocazie de către Patriarhul Ecumenic". În ceea ce privește ultimul alineat, nu a fost pe deplin convenită doar procedura de semnare a Tomosului, dar acest fapt nu anulează acordurile încheiate conform alineatelor precedente. La Synaxis-ul Întâistătătorilor din 2014 și 2016, delegația Patriarhiei Moscovei împreună cu reprezentanții mai multor Biserici locale, au insistat asupra includerii autocefaliei în ordinea de zi a Sinodului. Biserica Rusă a fost de acord să excludă acest subiect din ordinea de zi a Sinodului doar după ce Patriarhul Bartolomeu în ianuarie 2016, în prezența altor Întâistătători, a dat asigurări că Sfânta Biserică din Constantinopol nu are intenții să efectueze nicio acțiune legată de viața bisericii din Ucraina, nici la Marele și Sfântul Sinod, nici după Sinod.
Argumentele citate în raportul Preafericitului Arhiepiscop Ieronim și argumente respinse în mod repetat anterior urmează cu exactitate poziția Patriarhiei Constantinopolului. Însă apar îndoieli dacă plinătatea Bisericii Ortodoxe Grecești le împărtășește. Absența unanimităţii între ierarhii Bisericii Greciei pe această temă și faptul că vocile celor care nu sunt de acord cu recunoașterea schismei ucrainene au fost ignorate, sunt dovedite de mitropolitul Serafim de Kythira: „La început au şuat cuvântul mitropoliţii foarte respectabili, cu părul cărunt – Serafim de Karist și Gherman Iliysk, care cu mare înțelepciune au argumentat despre această problemă arzătoare, recunoscând că da, Patriarhul ecumenic are dreptul canonic de a acorda autocefalie în anumite condiții, dar situația actuală este foarte critică și, prin urmare, necesită prudență extraordinară și un studiu aprofundat a acestei probleme complexe, fără grabă. În aceeași ordine de idei au fost susținute discursurile reverenților mitropoliți Daniel Cezareea, Nicolae de Mesogeos, Serafim de Pireu... și eu. Mitropoliții Andrei de Dryinopol și Cosma de Aetolia nu au luat cuvântul, dar s-au alăturat episcopilor care au ţinut cuvântul. Mitropoliţii Simeon de Noua Smirna și Nectarie Kerkira au fost absenți, dar și-au exprimat poziția în scris, abordând această întrebare serioasă a ucrainenilor cu aceeași sensibilitate și din același punct de vedere".
Mitropolitul Simeon de Noua Smirna, în scrisoarea sa adresată Sinodului Ierarhiei și Preafericitului Președinte, notează că acordarea autocefaliei Ucrainei în condițiile în care a fost acordată "nu are nimic comun cu alte autocefalii care au fost primite anterior" de la Patriarhia Constantinopolului. El subliniază că "recunoașterea pripită… a schismaţilor și a așa-numiţilor "autosfinţiţi" ocolind Biserica canonică locală, dar și Patriarhia Moscovei, care i-a condamnat pe schismatici – și oferirea autocefaliei noii structuri bisericești ridică întrebări îndreptăţite și provoacă opunere". El subliniază, de asemenea, faptul inacceptabil al existenței a „două Biserici locale paralele” în Ucraina și dezbinarea care a avut deja loc în "noua structură bisericească care a primit autocefalia". Mitropolitul menționează direct interesul marilor puteri geopolitice de a acorda în grabă "autocefalia" schismaţilor. Comparând situația actuală a Ortodoxiei cu evenimentele Marii schisme din 1054, părintele solicită ierarhiei "să nu se grăbească să adopte o poziție". "O abordare pripită şi violentă în soluționarea problemei", spune Mitropolitul Simeon, "ne va face vulnerabili și va pune Biserica în pericol". Va fi o greșeală să considerăm că o asemenea abordare a problemei va servi drept sprijin pentru Patriarhia Ecumenică".
Mitropolitul Nectarie de Kerkyra, care nu a avut posibilitatea să participe la şedinţa extraordinară a Ierarhiei Bisericii sale, s-a adresat Sinodului cu o epistolă prin care a solicitat "amânarea deciziei". El a menționat că "la momentul actual nu este potrivit a lua o decizie cu privire la această problemă apăsătoare, inclusiv pentru motivul că condițiile geopolitice pe un spațiu întins sunt departe de normă și, prin urmare, orice soluție posibilă va crea dificultăți pentru patria noastră". De asemenea, Mitropolitul solicită Bisericii Greciei "să-și asume rolul de mediator” pentru a începe un dialog între Patriarhiile de la Constantinopol și de la Moscova.
Mitropolitul Serafim de Pireu, cunoscut ca specialist în dreptul bisericesc canonic, a prezentat Sinudului nu numai un studiu cuprinzător, în care a respins în mod convingător argumentul prezentat în raportul Întâistătătorului Bisericii Greciei, dar a şi criticat dur așa-numitul "Sobor de unificare" al schismaticilor. El a subliniat că "așa-numitul "Sobor de unificare" nu este valid, întrucât a fost format din laici, iar acordarea statutului autocefal acestei structuri "bisericeşti" inexistente nu are de asemenea validitate". El a menționat totodată că toate încercările de a justifica această "nelegiuire canonică" printr-o practică canonică anormală, "făcând referinţă la capturarea Bisericii de otomani" și la perioada dificilă în care o serie de Biserici Locale depindeau direct de Patriarhul Constantinopolului, „închid ochii la regulamentul bisericesc canonic al Sfintelor Sinoade Ecumenice". "Am cerut", spune mitropolitul Serafim, "de la Sfântul Sinod al Bisericii Greciei convocarea Sinodului ecumenic pentru a soluţiona această problemă complexă care, din păcate, este amestecată cu geopolitica, sau chiar cu geostrategia care îi influenţează pe toţi Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale. În același timp, am accentuat în fața Comisiei Sinodale pentru relațiile panortodoxe și intercreștine că nu au prezentat Sfântului Sinod permanent, Preafericitului Președintele al Ierarhiei Bisericii Greciei nici un raport privind opiniile altor Biserici Ortodoxe Autocefale în conexiune xu această problemă, şi nici o evaluare a posibilelor consecințe pentru unitatea Bisericii, în cazul unei ruperii comunicării cu Biserica Rusă și recunoașterea stiliştilor din Grecia de către ruşi. Totodată, i-am răspuns președintelui Comisiei pentru probleme bisericeşti şi canonice că Mitropolitul Onufrie nu a avut nici o posibilitate să ia parte la așa-numitul "Sobor de unificare", aşa cum Preafericitul Arhiepiscop al Atenei nu ar fi putut participa împreună cu autoproclamatul "Arhiepiscop al Atenei" Parthenius Vezireas – diaconul Bisericii Greciei, destituit din demnitate".
În comunicatul Sinodului Extraordinar al Ierarhiei s-a declarat decizia luată în urma discuției acestui raport. Dar cine anime a luat această decizie și sub ce formă — rămâne neclar. Câțiva ierarhi autoritari au atras atenția Sinodului asupra situației critice din ortodoxia mondială, asupra necesităţii de precauție extremă și a studierii în profunzime a problemei — fără grabă și presiune din afară. Mai mulți mitropoliți, inclusiv cei absenți la Sinod, s-au adresat în scris Sinodului cu solicitarea de a amâna soluționarea problemei.
Deciziile Sinodului Ierarhiei Bisericii din Grecia sunt luate prin votul tuturor participanților. Cu toate acestea, episcopatul nu a votat nici la tema recunoașterii comunităților necanonice ucrainene, nici cu privire la aprobarea deciziilor Sfântului Sinod Permanent al Bisericii Ortodoxe a Greciei cu privire la Ucraina. Acest lucru, în special, a fost afirmat de mitropolitul Serafim de Kythira: "Se ştie că deciziile în Biserica noastră se iau prin vot: fie prin ridicarea mâinilor, fie în mod deschis sau în secret, fie prin intervievarea tuturor participanților la şedinţă. Poate că s-ar fi exprimat un număr suficient de voturi în favoarea autocefaliei, dar erau mulți dintre cei care aveau un punct de vedere contrar, precum și cei care, tacit, s-ar fi alăturat la cei de-ai doilea".
Nu există acces public la documentul oficial semnat de arhiereii greci, care ar putea fi considerat dovada unei decizii soborniceşti a Bisericii Locale. Mai mult, destul de rapid s-a răspândit știrea că Biserica Ortodoxă a Greciei a recunoscut autocefalia ucraineană, ceea ce nu corespunde nici textului comunicatului, nici poziției multor participanți la Sinod. Apar temeri serioase că în acest caz a fost încălcată metoda sobornicească de adoptare a deciziilor, sfințită prin cuvintele sfinților apostoli: „Părutu-s-a Duhului Sfânt și nouă” (Fapte 15:28) şi de istoria milenară a Bisericii Sfânta, Sobornicească și Apostolească.
Dacă schisma ucraineană va fi într-adevăr recunoscută de Biserica Ortodoxă a Greciei sau de Primatul ei - sub forma serviciului liturgic comun, pomenirea liturgică a conducătorului schismei sau expedierea la adresa sa a scrisorilor oficiale - aceasta va fi o tristă dovadă a aprofundării dezbinării în familia Bisericilor Ortodoxe Locale. Întreaga responsabilitate pentru această dezbinare va cădea, în primul rând, pe umerii Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolului și asupra acelor forțe politice externe, în interesele cărora dezbinare ucraineană a fost "legalizată". În loc să recunoască greșeala comisă și să încerce să o corecteze prin discuții ecumenice, Patriarhul Bartolomeu a blocat orice inițiative de dialog în această direcție și, potrivit multor mărturii, a exercitat o presiune fără precedent asupra ierarhilor Bisericii Greciei, cerând ca aceștia să recunoască schisma. El a afirmat în repetate rânduri că Biserica Greacă a recunoscut ierarhii falşi necanonici din Ucraina ca o problemă rezolvată definitivde parcă nu ar fi în joc o decizie independentă a Bisericii Ortodoxe autocefale. Poziția Bisericii Greciei, care este limitată în structura sa autocefală, este complicată de dubla jurisdicție a unei părți semnificative a episcopatului său, dependent canonic de Constantinopol: de exemplu, aceşti ierarhi au primit circulare de la Patriarhia Constantinopolului cu cerința de a recunoaște imediat structura pseudo-bisericească recent creată. Cei care au găsit curajul să divulge deschis erorile Patriarhului Constantinopolului și să intre în polemică cu el au primit amenințări, s-a cerut să li se aplice măsuri disciplinare, au fost acuzați de trădare și lipsă de patriotism.
Este trist că în acest fel meritele istorice ale poporului grec în răspândirea Ortodoxiei sunt schimbate pentru beneficii politice momentane și sprijin pentru interese geopolitice străine Bisericii. Dar aceste speculații cu sentimentele naționale nu vor reuși. Ele nu pot submina unitatea credinței noastre, cumpărată cu sângele noilor martiri și mărturisitori ai Bisericilor noastre. Ei nu vor întrerupe unitatea tradiției noastre ascetice, construită prin eforturile multor cuvioşi și asceți. Ei nu vor distruge prietenia veche de secole dintre poporul grec şi popoarele slave, plătită cu sângele soldaților ruși și călită în lupta comună pentru libertatea poporului fratern grec.
Preţuim comuniunea de rugăciune cu frații noștri din Biserica Ortodoxă Greacă și vom menține cu ea rugăciunea vie, comuniunea canonică și euharistică — prin toți arhiereii și pastorii care s-au opus sau se vor opune recunoașterii schismei ucrainene, care nu se vor păta prin coslujirea cu falşii ierarhi schismaţi, şi vor da un exemplu de curaj creștin și de poziție fermă pentru adevărul lui Hristos. Domnul să le întărească în mărturisirea lor, cu rugăciunile sfinților Marcu din Efes și Grigorie Palama, călugărul Maxim Mărturisitorul și toți acei sfinți greci pe care i-am cinstit și sunt cinstiţi la noi, în Sfânta Rusie.
În același timp, nu uităm că sfintele canoane ale Bisericii îi condamnă pe cei care intră în comuniune de rugăciune cu cei care sunt destituiţi din demnitate și excomunicați (Apost. 10, 11, 12; I Efeseni 5; Antiohia 2, etc.). În legătură cu aceasta, încetăm comuniunea liturgică şi euharistică cu acei episcopi ai Bisericii Greciei, care au intrat sau vor intra într-o asemenea comuniune cu reprezentanții comunităților schismatice necanonice ucrainene. De asemenea, nu binecuvântăm călătoriile de pelerinaj în eparhiile controlate de episcopii desemnați. Informația corespunzătoare va fi distribuită pe larg între organizațiile de pelerinaj și turism din țările care constituie teritoriul canonic al Bisericii noastre.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse îl autorizează pe Preasfinția Sa Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Kiril să înceteze pomenirea numelui Preafericitului Arhiepiscop al Atenei şi al întregii Greciei în dipticuri, dacă Primatul Bisericii Greciei va începe să pomenească liderul uneia dintre grupările schismatice ucrainene, sau dacă va efectua alte acţiuni care vir mărturisi că recunoaşte schisma bisericii ucrainene.
Amintim că la 12 octombrie 2019 Biserica Ortodoxă a Greciei a recunoscut BOaU.
