Cum reprezentanții Vaticanului subminează autoritatea Papei în Ucraina

Papa Francisc, Vitalii Krivițkii și Sveatoslav Șevciuk. Imagine: UJO

Pe 17 august 2024, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut o întâlnire cu reprezentanții Consiliului Panucrainean al Bisericilor și Organizațiilor Religioase (CPUBOR), în cadrul căreia cu liderii religioși a fost discutată Legea 8371. În urma acestei întâlniri, site-ul Consiliului Panucrainean al Bisericilor și Organizațiilor Religioase a publicat o declarație în care reprezentanții diferitelor culte religioase din Ucraina (cu excepția Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care nu a fost invitată la întâlnirea cu conducătorul statului) "au condamnat categoric activitățile Bisericii Ortodoxe Ruse" și au susținut "inițiativa legislativă a președintelui Ucrainei de a împiedica astfel de organizații să funcționeze în țara noastră".

Această declarație a fost semnată de toți liderii religioși ai Ucrainei (cu excepția reprezentanților Bisericii Ortodoxe Ucrainene). Totuși, nu doar faptul că o unanimitate atât de izbitoare este de remarcat, ci și câteva declarații făcute în cadrul întâlnirii online cu președintele, asupra cărora am dori să ne oprim în mod special și să le explicăm.

"Noua realitate" a lui Krivițkii

Vom face referință în primul rând la cuvintele episcopului Bisericii Romano-Catolice (BRC) Vitalii Krivițkii, care a spus următoarele la ședință: "Se știe, mai întâi de toate, despre ce organizație vorbim, poate că mai sunt și altele... Dar în prezent, așa cum speram și era de așteptat, această organizație nu a făcut niciun pas concret pentru a se separa, pentru a condamna, așa cum am făcut noi cu toții... Prin urmare, înțelegem necesitatea unui astfel de proiect de lege".

Este clar ce "organizație" a avut în vedere Krivițkii – Biserica Ortodoxă Ucraineană. Nu este clar altceva – de ce poți minți atât de strigător la cer. Pentru că Preafericitul Mitropolit Onufrie, chiar în prima zi de război și primul dintre toți liderii religioși din Ucraina, a făcut o declarație în care a condamnat ci fermitate agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei:

"Insistând asupra suveranității și integrității Ucrainei, facem apel la președintele Rusiei și îi cerem să oprească imediat războiul fratricid. Popoarele ucrainene și ruse au ieșit din cristelnița Niprului, iar războiul dintre aceste popoare este o repetare a păcatului lui Cain, care din invidie și-a ucis propriul frate. Un astfel de război nu are justificare atât în ​​fața lui Dumnezeu, cât și în fața oamenilor".

Deci, Preafericitul Mitropolit Onufrie l-a numit clar pe agresor, a subliniat că agresorul comite păcatul lui Cain și a subliniat că un astfel de război nu are justificare nici în fața lui Dumnezeu, nici în fața oamenilor. Nu este aceasta o condamnare a acțiunilor Rusiei împotriva Ucrainei?

Dar ce a spus Krivțkii despre război? Pe pagina sa de Facebook citim:

"Astăzi ne-am trezit cu o nouă realitate. A început un război pe scară largă, inițiat de Rusia și de Belarus care îi este subordonată. Ne punem toată speranța în Dumnezeu. El este ajutorul și scutul nostru. Ne rugăm pentru apărătorii noștri, autoritățile și toți cei care vor ajuta la depășirea acestei provocări a vremii".

După cum vedeь, nu există niciun cuvânt de condamnare sau o poziție clară în această problemă – doar "noua realitate" și "provocarea vremii". Și apoi mai este minciuna despre Belarus.

Prin urmare, cuvintele lui Krivițkii că binecunoscuta "organizație" nu a condamnat războiul Rusiei împotriva Ucrainei și, pe această bază, poate fi și trebuie interzisă, cel puțin, par ciudate.

Șevciuk și Orwell

Așa cum жш cuvintele colegului lui Krivțkyii, conducătorul Bisericii Greco-Catolice Ucrainene (BGCU) și cardinalul Bisericii Romano-Catolice Sveatoslav Șevciuk, par ciudate. El i-a spus Președintelui că prețuiește foarte mult faptul că "statul tratează toate bisericile și organizațiile religioase în mod egal, în special în ceea ce privește acest proiect de lege".

Șevciuk crede că Legea 8371 este "despre libertatea religioasă" și subliniază că "Moscova folosește Ortodoxia în propriile interese". Mai târziu, pe site-ul oficial al BGCU, Șevciuk a adăugat că "Rusia a folosit Ortodoxia sub controlul său ca instrument de militarizare, transformând-o în armă neurotropă".

Este clar că astfel de afirmații despre Ortodoxie, venite de la un reprezentant al unui sindicat care de mulți ani a suprimat creștinii ortodocși din Ucraina, nu sunt surprinzătoare. Ceea ce este ciudat, însă, este cum se poate numi o lege care restricționează libertatea religiei drept una care de fapt o protejează. Iată cuvintele lui Șevciuk: "Legea 8371 nu este o interdicție a Bisericii, ci mai degrabă protecția ei de pericolul ca religia să fie folosită ca armă". Nu se poate să nu-ți amintești de Orwell, care în celebrul său roman 1984, a scris că "Războiul este pace..."

Dar situația cu Krivitsțkii și Șevciuk (care, reamintim, sunt episcopi ai Bisericii Romano-Catolice) a devenit deosebit de ciudată după cuvintele Papei Francisc în apărarea  Bisericiii Ortodoxe Ucrainene.

Apărarea Bisericii Ortodoxe Ucrainene de către Papa Francisc

Pe 25 august, Papa Francisc a precizat că nu consideră Legea 8371 drept o protecție a Bisericii. În discursul său, pontiful a îndemnat autoritățile ucrainene "să nu interzică nicio biserică creștină, direct sau indirect", și a subliniat că "gândindu-se la legile recent adoptate în Ucraina", se teme pentru libertatea celor care se roagă, "deoarece cei care se roagă cu adevărat, se roagă mereu pentru toți".

"Omul nu face rău din cauza rugăciunii. Dacă cineva săvârșește un rău împotriva poporului său, va fi vinovat pentru asta, dar nu poate să făcă rău prin faptul că se roagă. Deci, cei care vor să se roage să aibă posibilitatea să se roage în aceea Biserica pe care o consideră că este a lor", a declarat Papa Francisc.

Cu alte cuvinte, Papa nu a susținut declarațiile subalternilor săi, ci a exprimat o poziție diametral opusă.

Desigur, opinia pontifului nu a trecut neobservată de autoritățile ucrainene, care au fost nevoite încă o dată să "explice" cuvintele lui Papa Francisc cetățenilor Ucrainei.

De exemplu, ambasadorul Ucrainei la Vatican și unul dintre "părinții Tomosului”, Andrii Iuraș, a declarat că cuvintele papei pot fi explicate prin faptul că conducătorul Bisericii Romano-Catolice pur și simplu "nu știa" ce conține de fapt legea 8371:

"Cred că Papa nu a fost bine informat despre această interdicție, pentru că nu există restricții pentru cei care se roagă. Și în această interdicție, nu există nicio restricție privind libertatea de a practica credința și de a se ruga", a spus Iuraș.

Este posibil ca comentariile lui Iuraș să fi influențat și poziția lui Volodimir Zelenski. A doua zi după declarația lui Iuraș, Zelenski a subliniat importanța spațiului informațional și influența pe care acesta o are asupra instituțiilor religioase, inclusiv asupra Vaticanului. Potrivit președintelui Ucrainei, "de îndată ce te oprești în munca ta de informare, totul se umple cu informații rusești. Funcționează ca un ceasornic în acest sens... Biserica lor operează în străinătate foarte eficient".

Dar oare cu adevărat Papa a fost "prost informat", așa cum presupune Iuraș? Ne îndoim foarte mult de acet lucru. Mai mult, credem că nivelul de informare al Papei despre ceea ce se întâmplă în Ucraina este atât de ridicat încât aproape niciun lider religios european nu s-ar putea compara cu el. Vom omite vizitele frecvente ale lui Șevciuk și Krivițkii la Roma sau contactele constante ale lui Iuraș cu oficialii Vaticanului. De asemenea, vom trece peste numeroasele întâlniri dintre președintele Ucrainei și politicienii ucraineni cu Papa. Ceea ce este deosebit de important de remarcat, este că literalmente a doua zi după conferința online cu Volodimir Zelenski, toți membrii Consiliului Panucrainean al Bisericilor și Organizațiilor Religioase s-au întâlnit personal cu secretarul de stat al Vaticanului, cardinalul Pietro Parolin. Deci, Papa a fost foarte bine informat despre pozițiile lui Șevciuk, Krivițkii și autoritățile ucrainene cu privire la Legea 8371.

Deci, cum ar trebui să înțelegem această situație? De ce Papa spune una, în timp ce subalternii săi spun alta?

Credem că acest lucru se poate explica prin faptul că Vaticanul primește informații cuprinzătoare despre ceea ce se întâmplă, iar conducerea sa poate trage concluzii independent de oricine. Iată de ce Papa face adesea declarații care contrazic poziția "oficială", iar declarațiile sale se aliniază cu informațiile pe care le primește din propriile surse.

Între timp, Iuraș încearcă să-l înfățișeze pe Papa ca pe un bătrân deconectat căruia i s-au înmânat "ziarele greșite". Asta în pofida faptului că oricare dintre discursurile papei (în special cele publice) sunt editate cu atenție, fiecare cuvânt este cântărit și nu există dormulări "întâmplătoare" în declarațiile sale publice. Prin urmare, a vorbi despre faptul că papa este "prost informat" înseamnă a lipsi de respect nu numai pe Francisc personal, ci și întregul aparat de stat al Vaticanului. Vă puteți imagina ambasadorul ucrainean în SUA făcând comentarii similare, sugerând că Biden era "prost informat" despre o problemă importantă ucraineană? Nu. Pentru că a doua zi după o astfel de declarație, ambasadorul s-ar fi întors în Ucraina. Totuși, Iuraș își permite să facă acest lucru. Ciudat, nu-i așa?

Dar există și alte câteva puncte care merită atenție, și anume problemele interne din cadrul BRC.

Ucraina, Papa și catolicii

Pentru a înțelege tensiunea crescândă din cadrul Bisericii Catolice în legătură cu războiul din Ucraina, este important de reținut că dezacordul Papei Francisc cu pozițiile lui Șevciuk și Krivițkii cu privire la Legea 8371 este departe de a fi primul exemplu de abordări diferite ale evenimentelor din Ucraina printre reprezentanții Bisericii Romano-Catolice.

Astfel, pe 16 martie 2022, Papa Francisc a subliniat necesitatea unui pact de încetare a focului și a unui dialog pașnic între Rusia și Ucraina. În discursul său, el a evitat în mod deliberat să dea vina direct pe Rusia, în schimb a cerut ambelor părți să oprească violența.

În august 2023, în timpul unei videoconferințe cu tineri catolici ruși, Papa Francisc i-a încurajat pe tineri să-și amintească de trecutul Rusiei:

"Nu uitați niciodată de moștenirea voastră. Sunteți moștenitorii marii Rusii. Marea Rusie a sfinților, a țarilor, a marii Rusii a lui Petru cel Mare, a Ecaterinei a II-a, a acelei mari Rusii imperiale, cultivate, cu atâta cultură și omenie. Nu uitați niciodată de această moștenire. Voi sunteți moștenitorii marii Mame Rusii. Vă mulțumesc pentru felul vostru de a fi ruși".

Desigur, aceste cuvinte ale Papei au stârnit un val de nemulțumire din partea politicienilor ucraineni, a societății ucrainene și a catolicilor ucraineni. În special, Șevciuk, deși i-a scris Papei o scrisoare aparent blândă, nu și-a putut ascunde iritarea.

De remarcat este și reacția episcopului Vitalii Krivițkii la inițiativa Vaticanului ca reprezentanți din Ucraina și Rusia să ducă împreună crucea în Săptămâna Mare. Krivițkii a scris că a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a împiedica acest lucru să se întâmple... Șevciuk a mers atât de departe încât a spus că acasta idee este ofensatoare.

În acest context, putem aminti și declarația Papei că războiul lui Putin împotriva Ucrainei a fost provocat de "lătratul NATO la granițele Rusiei". Ca răspuns, Sveatoslav Șevciuk a spus că orice încercare de a justifica războiul prin învinuirea NATO sau a Occidentului este insuportabilă din punct de vedere moral.

Ce înseamnă aceasta?

Exemplele oferite mai sus ilustrează o divizare clară între abordarea Vaticanului și pozițiile liderilor BGCU și BRC din Ucraina. În plus, aceste contradicții ridică câteva probleme importante:

1. Subminarea autorității Papei. Dezacordurile publice dintre Papă și principalii lideri catolici din Ucraina subminează semnificativ autoritatea Papei. Poziția Papei ca lider spiritual al BRC își are rădăcinile în conceptul de unitate, care a fost dezvoltat de-a lungul secolelor în Biserica Romană. Atunci când personalități de rang înalt ale Bisericii contrazic în mod deschis poziția Papei, aceasta poate eroda încrederea în el în rândul credincioșilor și poate slăbi substanțial vocea BRC în probleme globale. Cantitatea de critici dure adresate Papei în Ucraina după declarațiile sale este notabilă. De exemplu, a fost acuzat că ar lucra pentru Moscova, a fost numit "bătrân marasmós" și așa mai departe. Aceste reacții sugerează că pentru mulți ucraineni, opinia Papei nu mai are nicio valoare.

2. Îndoielile cu privire la monolitismul Vaticanului. Reacțiile diferite în ceea ce privește războiul din Ucraina din partea Papei și a subordonaților săi reflectă diviziuni profunde în cadrul Bisericii Romane. BGCU și BRC din Ucraina au adoptat o atitudine mai condamnatoare, în timp ce Vaticanul a pledat în mod constant pentru o abordare mai amplă și mai diplomatică, care vizează menținerea dialogului cu toate părțile conflictului (a se lua în considerare vizitele cardinalului Matteo Zuppi în Rusia și Ucraina). Astfel de dezacorduri indică faptul că Vaticanul nu reușește să comunice eficient cu adepții săi (atât catolicii, cât și greco-catolicii) din Ucraina, riscând astfel o schismă în cadrul comunității catolice globale.

3. Problemele teologice și morale. Papa este o autoritate în chestiuni de credință și moralitate. Războiul este o problemă morală, iar Papa a adoptat o atitudine evanghelică: "Fericiți făcătorii de pace". Aceasta este o poziție deliberată și considerată, nu doar o coincidență care mai târziu ar avea nevoie de "o interpretare" pentru publicul ucrainean. Mai mult, atunci când Papa vorbește "ex cathedra", poziția sa trebuie să fie acceptată de catolici din întreaga lume ca adevăr suprem. Despre Legea 8371 Papa a vorbit din scaun, ca să zic așa. În acest sens, contrazicerea cuvintelor Papei în apărarea Bisericii Ortodoxe Ucrainene și dezacordul deschis cu abordarea pontifului evidențiază probleme profunde în relația dintre catolicii ucraineni și Vatican.

Concluzii

Declarațiile diferite ale Papei Francisc și ale liderilor BGCU și BRC din Ucraina cu privire la Legea 8371 reprezintă o abordare divergentă a Evangheliei și a învățăturilor lui Hristos, precum și o provocare la adresa unității și autorității Bisericii Catolice. Apărând Biserica Ortodoxă Ucraineană, Papa susține libertatea religioasă, în timp ce Șevciuk și Krivițkii par să servească doar interesele statului.

Este clar că aceste contradicții ar putea submina grav autoritatea papalității, care este esențială pentru menținerea unității Bisericii Catolice, iar natura publică a acestor dezacorduri nu face decât să accelereze acest proces.